Pe scurt

Bancherii au scumpit creditele în lei

BNR a dat semnalul, iar băncile s-au conformat. La sfârşitul lunii martie, Banca Naţională a mărit dobânda de politică monetară la 9,5%, iar câteva zile mai târziu bancherii au şi scumpit creditele în lei. Cu o dobândă de politică monetară atât de mare, băncile au fost mai tentate să-şi ţină banii în seifurile BNR decât să-i lanseze pe piaţă sub formă de credite. Aşa se face că leii au devenit din ce în ce mai scumpi pentru cei care vor să se împrumute. Dobânzile la creditele în lei s-au mărit cu până la 2,5 puncte procentuale. La unele bănci, noua majorare s-a aplicat atât la creditele care se află în derulare, cât şi la noile împrumuturi. Ce înseamnă această scumpire pentru românul de rând? Ei bine, dacă cineva a luat de la bancă 10 mii de euro pe 10 ani cu o dobândă de 12,25% plătea până acum o rată de 530 de lei. După majorarea de 2,5%, rata lunară a ajuns la 580 de lei, cu 50 de lei mai mult.

Numărul pensiilor facultative a crescut cu 50%

Din ce în ce mai mulţi români optează pentru sistemul pensiilor private facultative. Numai în primele trei luni ale anului, 75.000 de angajaţi au încheiat contracte de pensii facultative. Specialiştii Comisiei pentru Supravegherea Sistemului de Pensii Private susţin că în prima parte a anului, numărul celor care au aderat la un fond de pensii private facultative a crescut cu 50% faţă de ultimele trei luni ale anului 2007. Românii au avut de ales între şapte fonduri private facultative. Jumătate dintre cei care şi-au făcut o astfel de pensie au vârste între 30 şi 44 de ani. În majoritate, femeile sunt cele care s-au orientat către o pensie privată facultativă. Sistemul pensiilor private facultative, numit şi pilonul III, a fost lansat pe piaţă anul trecut, iar după nouă luni de existenţă activele nete se apropie de 6,75 milioane de euro. Sistemul este opţional, iar vârsta maximă la care se poate încheia o pensie facultativă este de 52 de ani şi jumătate.

Summitul NATO a adus câştiguri mari hotelierilor români

Au trecut testul de foc, iar acum trag linie şi fac calculele. Pentru unii români, summitul NATO a însemnat promovare şi câştiguri importante. Străinii care au trecut prin hotelurile şi restaurantele româneşti au lăsat în urmă sume frumoase de bani. Mai puţin noroc au avut comercianţii aflaţi în zona culoarului unic. Pentru ei, summitul a venit cu mai puţini clienţi şi, evident, cu câştiguri mai mici. În cele trei zile ale summitului, delegaţii au fost cazaţi în 3.800 de camere din 14 hoteluri de 4 şi 5 stele. Translatorii care s-au aflat la Palatul Parlamentului în zilele de summit au câştigat şi ei câteva mii de euro. Cu sume importante de bani au rămas şi patronii restaurantelor din apropierea hotelurilor unde au fost cazate delegaţiile oficiale. Oricum ar fi, summitul NATO i-a făcut pe români mândri că au fost gazda celui mai important eveniment mondial.