Pe scurt

Canalul Dunăre-Bucureşti are nevoie de 450 de milioane de euro

Finalizarea construcţiei canalului Dunăre-Bucureşti necesită investiţii de 450 de milioane de euro. Potrivit Companiei Naţionale Administraţia Canalelor Navigabile Constanţa, această sumă ar putea fi amortizată în 14 ani. Administraţia Canalelor Navigabile a propus Ministerului Transporturilor relansarea proiectului, oprit în 1990. Directorul general al Administraţiei Canalelor navigabile, Ovidiu Cupşa, a afirmat că, prin acest prooiect, „Bucureştiul va obţine o legătură directă cu principalele oraşe din lungul Dunării, cu marile centre urbane de pe Rhin, precum şi acces direct la portul maritim Constanţa“. Canalul va avea o adâncime de 4,5 metri, o capacitate de transport de până la 16 milioane de tone/an, iar lungimea va fi de 73 km. Calea navigabilă va avea două porturi, unul situat în zona de sud-est a Capitalei, între localităţile 1 Decembrie şi Dărăşti de Ilfov, iar al doilea la Olteniţa, la confluenţa râului Argeş cu Dunărea.

Taxă de drum, în funcţie de aglomeraţia de pe şosele

Comisia Europeană (CE) va elabora, până în luna iunie, un proiect de lege privind taxarea utilizatorilor drumurile naţionale şi autostrăzilor, în funcţie de normele de poluare ale vehiculelor şi de nivelul de congestionare a traficului rutier, a declarat comisarul pentru Transporturi, Jacques Barrot. „În iunie sperăm să putem finaliza cadrul legislativ, la nivelul Uniunii Europene, care să permită statelor membre să aplice un sistem mai coerent de taxare pentru toţi cei care folosesc sistemul de drumuri naţionale şi autostrăzi. Luăm în considerare elemente care ţin de nivelul de poluare al autovehiculelor, precum şi indici legaţi de nivelul de congestionare a traficului pe anumite sectoare de drum“, a afirmat Barrot, joi, într-o conferinţă de presă susţinută la Bucureşti. Comisarul a precizat că fondurile colectate din taxele de drum vor putea fi utilizate pentru dezvoltarea şi îmbunătăţirea sistemului de drumuri şi a căilor de transport feroviar ale statelor membre.

Turiştii români sunt mai darnici decât cei străini

Hotelierii români câştigă dublu de la turiştii autohtoni, decât de la cei străini, în condiţiile în care foarte puţine unităţi de cazare de pe litoral acceptă preţurile mai mici solicitate de tour-operatorii internaţionali, a declarat, joi, Lucia Morariu, secretar de stat în Ministerul pentru Turism. „Din discuţia pe care am avut-o ieri cu reprezentanţii TUI am aflat că ei primesc de la un hotel de patru stele din Bulgaria un tarif mediu de 28 euro pe noapte, în timp ce hotelierii români solicită tarife de cazare mult mai mari, pe care nu le acceptă unele dintre marile agenţii de turism străine“, a spus Lucia Morariu, secretar de stat în Ministerul pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Comerţ, Turism şi Profesii Liberale, prezentă la Târgul de Turism de la Berlin. Ea a dat ca exemplu un hotel all, inclusiv de patru stele de pe litoralul românesc, al cărui tarif de cazare depăşeşte 50 euro pe noapte.