Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Actualitate socială Pe scurt

Pe scurt

Data: 04 Feb 2008

Oltenii îşi trimit iepurii să populeze pădurile din Italia

Sute de iepuri de câmp de pe fondurile de vânătoare din judeţul Olt ajung anual în Italia pentru a fi repopulate cu această specie de vânat pădurile din Peninsulă. Exportul de iepuri de câmp vii în Italia a început în 2006, când au fost trimise 200 de exemplare de iepuri. Anul trecut, numărul exemplarelor exportate a crescut la 230 şi trimiterea de iepuri pentru repopularea pădurilor din Italia va continua şi anul acesta, valoarea unui exemplar fiind de 112 euro. Şeful Direcţiei Silvice Slatina, Constantin Bălaşa, a explicat că exportul de iepuri din pădurile din Olt nu afectează fondul de vânătoare autohton, deoarece numărul iepurilor care pot fi vânaţi anual în pădurile din judeţ este dublu faţă de cel al animalelor exportate şi rămân suficienţi şi pentru a fi vânaţi şi pentru a popula fondul de vânătoare. În timp ce aşteaptă repopularea fondurilor lor de vânătoare, italienii vin în România pentru a vâna mistreţi şi raţe sălbatice. Pe râul Olt şi pe lacurile de acumulare sunt zeci de mii de raţe sălbatice, iar mistreţii, în număr de peste 1.200 de exemplare, trăiesc în majoritatea pădurilor din judeţ. Pe lângă italieni, la vânat în judeţul Olt vin şi spanioli, şi nemţi, aceştia fiind interesaţi în special de vânatul mare, precum cerbul comun, cerbul lopătar, căpriorii. În judeţ, anual sunt organizate peste 20 de partide de vânătoare pentru străini, care ajung să plătească şi peste 10.000 de euro pentru a putea împuşca, păstra şi scoate din ţară un trofeu de vânătoare. Fondurile de vânătoare din Olt se întind pe aproape 11.500 de hectare.

Tăriceanu consideră deplasată nemulţumirea primarilor în cazul taxei pe tranzacţii imobiliare

Premierul Călin Popescu- Tăriceanu a declarat că protestul primarilor împotriva trecerii taxei pe impozitul tranzacţiilor imobiliare la bugetul de stat este unul deplasat. Tăriceanu a apreciat că primarii care critică faptul că taxa pe tranzacţiile imobiliare intră la bugetul de stat suferă de „îngustime“, fiind vorba despre primari PD, din oraşe foarte mari, „care înregistrează venituri exorbitante“ din această taxă. Premierul a făcut un „raţionament prin reducere la absurd“ - ce s-ar întâmpla, de exemplu, în Braşov dacă nu s-ar colecta taxa în bugetul central. „De ce să nu plătească fiecare cetăţean taxele la cartier, că n-au sectoare în Braşov, sau la scara de bloc?! Sau mai bine fiecare cetăţean nu mai plăteşte nici o taxă şi-şi construieşte el doi centimetri de drum asflalt, cinci milimetri de conductă cu apă şi un metru de cablu de alimenatre cu energie electrică. Am făcut un raţionament prin reducere la absurd ca să înţelegeţi cât de deplasată este această chestiune“, a subliniat prim-ministrul. În plus, Tăriceanu a punctat că sunt municipalităţi care încasează sume foarte mari dintr-o taxă în care nu au nici un fel de contribuţie, deoarece taxa pe tranzacţiile imobiliare este o operaţiune pur comercială. „Orice fel de taxă poate fi contestată, dar Guvernul are obligaţia să privească nu doar pe cei cu bugete superconsistente, ci să aibă responsabilitatea ca toate regiunile să beneficieze de pe urma dezvoltării proiectelor de infrastructură, educaţie“, a mai afirmat Tăriceanu.