Pe scurt

Creşterea economică, afectată de secetă

România ar fi înregistrat, în 2007, o creştere economică de 8,1% dacă nu ar fi fost secetă, a declarat ministrul Economiei şi Finanţelor, Varujan Vosganian. „Conform estimărilor Uniunii Europene, România va avea o creştere economică de 6% în 2007. Nivelul investiţiilor străine se va ridica la şapte miliarde euro“, a spus ministrul. Potrivit ministrului Economiei şi Finanţelor, excedentul bugetului consolidat la 10 luni a fost de 0,3% din PIB. Estimările Fondului Monetar Internaţional (FMI), cuprinse în Raportul asupra perspectivelor economiei mondiale, indică faptul că majorarea PIB va încetini la 6,3% în acest an, de la 7,7% în 2006. Proiectul de buget pentru 2008, aprobat de Guvern, este construit pe o estimare de creştere economică de 6,5%.

250 de milioane de euro pentru trei aeroporturi

Aeroporturile din Bucureşti, Timişoara şi Constanţa realizează investiţii de circa 250 de milioane de euro pentru dezvoltare şi creşterea capacităţii, a anunţat Cătălin Radu, director de Aviaţie Civilă în Ministerul Transporturilor, cu ocazia Romanian Airports Forum. „România înregistrează un trafic anual de pasageri în creştere cu 5-6% faţă de media europeană, şi, de aceea, sunt necesare investiţii pentru creşterea capacităţii“, a spus Radu. Acesta a subliniat că programele de investiţii se derulează în prezent, unele urmând să fie finalizate în circa şase ani. Cele mai mari investiţii au fost realizate la Aeroportul Internaţional Henri Coandă din Bucureşti, unde se derulează faza a treia de dezvoltare a aeroportului, care vizează dublarea capacităţii de pasageri, un proiect în valoare de 80 de milioane de euro. În cadrul unui nou proiect de dezvoltare, oficialii estimează că alte 50 de milioane de euro vor fi investite pentru a patra fază de dezvoltare a aeroportului.

„Preţul apei pentru industrie ar trebui majorat“

Preţul cu care operatorii industriali achiziţionează apă pentru producţie ar trebui majorat, pentru a-i obliga pe aceştia să investească în tehnologii de reducere a consumului, a declarat, ieri, într-o conferinţă pe tema conservării resurselor de apă şi a combaterii poluărilor în bazinul Dunării, ministrul Mediului şi Dezvoltării Durabile, Attila Korodi. „Dacă am conferi valoarea reală preţului apei, companiile ar investi mai mult în tehnologii de reducere a consumului. Valoarea apei nu e apreciată de societatea europeană la nivelul la care ar trebui“, a spus ministrul. În prezent, populaţia şi operatorii industriali plătesc o contribuţie de 35 bani petru 1.000 metri cubi de apă din râurile interioare şi de 30 de bani pentru 1.000 metri cubi din Dunăre. Hidroelectrica beneficiază de un preţ special, compania plătind 20 bani pentru 1.000 metri cubi de apă, indiferent de sursă. „Apa este considerată, în prezent, o resursă gratuită, ceea ce nu e normal, având în vedere că risipirea ei ne afectează pe toţi. Consider că o mărire a contribuţiei nu ar afecta preţul apei menajere la robinet, deoarece procentul reprezentat de această contribuţie în preţul final este nesemnificativ“, a precizat ministrul Mediului.