Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Actualitate socială Pe scurt

Pe scurt

Data: 25 Septembrie 2007

Preţul cerealelor din Bulgaria s-a dublat

Preţul cerealelor din recolta din acest an a Bulgariei a crescut, în medie, de peste două ori faţă de anul trecut, astfel că tranzacţionările de la Bursa de Mărfuri sunt reduse, ca urmare a faptului că oferta nu se suprapune decât în mică măsură cu cererea, informează Dnevnik. Până în prezent, preţurile cerealelor din recolta din acest an a Bulgariei au crescut, în medie, cu 250% faţă de anul trecut, cifrându-se la 500 leva pe tonă fără taxa pe transport. De obicei, fermierii bulgari erau bucuroşi a-şi vinde cerealele imediat după ce le-au recoltat, în vederea strângerii de fonduri pentru cumpărarea de seminţe. Nu s-a întâmplat acest lucru în acest an. Producătorii agricoli încă rezistă în a nu vinde, în aşteptarea unor preţuri mai mari, sperând a-şi acoperi pierderile date de vremea nefavorabilă din vară, în special din cauza secetei. Preţul mediu pentru recolte a fost imediat după recoltare de 400 leva pe tonă. Preţurile au îndepărtat, de asemenea, şi cumpărătorii, cei mai mulţi dintre aceştia având în plan exportarea recoltelor sau a produselor procesate. Morarii şi alţi consumatori interni aşteaptă, de asemenea, o limită a creşterii după care preţurile să se menţină sau eventual să coboare. În loc de atingerea unui asemenea maxim, preţurile la cereale continuă să crească, nu doar în Bulgaria, ci în toată Europa. Luna trecută au fost puţine tranzacţii la Bursa de Mărfuri din Sofia, ca urmare a faptului că oferta nu s-a suprapus decât în mică măsură cu cererea.

Majorările salariale pun în pericol inflaţia

O majorare salarială mai mare de cea înregistrată până în prezent (de 20% în 2007) poate crea probleme pentru competitivitatea României, iar coroborată cu majorarea preţului alimentelor se poate răsfrânge asupra inflaţiei, a apreciat şeful Biroului Fondului Monetar Internaţional în România, Juan Fernandez-Ansola. „Creşterea salarială de până acum a fost mai mare decât productivitatea muncii. Dacă salariile cresc în acelaşi ritm, se pot crea probleme pentru competivitatea ţării. Politicile salariale rămân o problemă pentru România“, a explicat Ansola. Acesta consideră că autorităţile de la Bucureşti trebuie să ia în considerare faptul că o majorare a salariilor foarte mare, dar şi creşterea preţurilor la produsele alimentare, cum a fost cea înregistrată în luna august, se poate răsfrânge asupra ratei inflaţiei propuse de BNR. Oficialul FMI a explicat că o delegaţie a Fondului va fi prezentă în România, în perioada 26 septembrie - 2 octombrie 2007, pentru consultările periodice cu autorităţile de la Bucureşti, când va fi abordată problema bugetului pe anul 2008. În opinia lui Ansola, bugetul pe anul viitor ar trebuie să prevadă şi cofinanţarea pentru fondurile europene. Ansola a mai spus că delegaţia FMI nu va aborda schimbări în politica fiscală a României, ci se va axa pe realismul bugetului de 2008. Criza de pe pieţele financiare internaţionale ar putea influenţa şi piaţa românească, a arătat reprezentantul FMI. Crizele de pe pieţele externe ale creditelor ipotecare pot creşte vulnerabilitatea pieţei româneşti, întrucât aceasta depinde, în mare măsură, de fluxurile de capital străin, care intră în ţară şi care susţin deficitul de cont curent, dar care în România este ridicat, a spus Ansola.