Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Actualitate socială Pe scurt

Pe scurt

Data: 22 Septembrie 2007

90% din activităţile plajelor nu au fost fiscalizate

Aproximativ 90% din activitatea de pe plaje nu a fost fiscalizată nici în acest an, pe litoral existând încă „mult turism la negru“, a declarat Lucia Morariu, secretar de stat în Ministerul pentru Comerţ şi Turism. „Trebuie să acceptăm că 90% din activitatea de pe plajele litoralului nu a fost fiscalizată nici în anul 2007 şi că există încă mult turism la negru în zonă. Mă refer la întreaga activitate de pe plaje, la beach-baruri, la serviciile de alimentaţie publică, dar şi la închirierea de şezlonguri. Nu dau nici acum bonuri fiscale“, a afirmat Morariu. Secretarul de stat pentru turism recunoaşte că litoralul nu „se poate lăuda cu un nivel deosebit al serviciilor“ şi că există probleme determinate de lipsa de personal, costul crescut al energiei şi utilităţilor, dar şi de lipsa de experienţă a hotelierilor în managementul modern. „Trebuie să recunoaştem că dacă nu avem bani pentru investiţii în hoteluri, trebuie să învăţăm să facem rost de ei sau să vindem altuia, pentru că pe turist îl interesează servicii bune la preţuri competitive şi, dacă nu le găseşte aici, pleacă acolo unde le găseşte“, a adăugat Morariu. Ea a mai spus că investiţiile în hotelurile de unu şi două stele, care „populează“ litoralul în proporţie de peste 70%, sunt o necesitate imediată, iar dacă deficienţele nu vor fi remediate, acestea vor fi declasificate.

Românii din străinătate vor plăti diferenţiat impozitul

Românii care lucrează în străinătate şi obţin venituri din activităţi dependente vor declara sumele autorităţilor fiscale române, iar în cazul unei taxări în statul gazdă inferioare cotei unice de 16%, vor plăti diferenţa în România, propunere înscrisă în proiectul de modificare al Codului Fiscal. În prezent, pentru impunerea acestor venituri se aplică legislaţia statului gazdă, iar conform legii româneşti această impunere este finală. „Pentru îndeplinirea obiectivelor de menţinere a cotei unice de 16% în condiţiile creşterii resurselor bugetare s-a propus eliminarea facilităţii fiscale privind neimpozitarea veniturilor din activităţi dependente, desfăşurate de persoanele fizice într-un alt stat. Schimbarea sistemului presupune instituirea obligaţiei de declarare şi acordarea creditului fiscal pentru impunerea efectuată în alt stat, în limita cotei de 16% aplicată aceluiaşi tip de venit în conformitate cu legislaţia naţională“, se arată în nota de fundamentare a proiectului de modificare a Codului Fiscal. Pe de altă parte, dacă ţara gazdă taxează veniturile realizate de un cetăţean doar după o anumită perioadă minimă de şedere, aşa cum procedează şi România cu persoanele fizice nerezidente, românii din acele state vor plăti impozitul pe venit în România. Veniturile din activităţi dependente reprezintă sumele încasate de persoanele care desfăşoară activităţi utilizând baza materială a angajatorului sau a celeilalte părţi contractante, aportul lor fiind exclusiv forţa de muncă sau efortul intelectual. Majoritatea românilor plecaţi la muncă în străinătate încasează venituri din activităţi dependente.