Pe scurt

Serbia cere ONU să-i apere integritatea teritorială

Premierul sârb, Voislav Koştuniţa, a cerut, sâmbătă, Naţiunilor Unite să apere integritatea teritorială a ţării sale, în faţa „ameninţării directe“ a Statelor Unite de a recunoaşte independenţa provinciei Kosovo. „Ţara noastră se confruntă cu o ameninţare directă a Statelor Unite, de a recunoaşte ilegal o independenţă proclamată unilateral în provincia Kosovo“, a declarat Koştuniţa. „Recurgând la o politică de forţă, Statele Unite ameninţă deschis să nu respecte integritatea teritorială şi suveranitatea Serbiei, un stat recunoscut internaţional şi un membru al Naţiunilor Unite“, a adăugat el, conform unui comunicat oficial publicat la Belgrad. Acest apel al Belgradului vine după ce vineri, Kurt Volker, subsecretar de Stat adjunct pentru afaceri europene în Departamentul de Stat american, declarase că provincia Kosovo pare decisă să îşi proclame independenţa în cazul în care nu va fi realizat nici un acord privind statutul său. Acesta a adăugat că, în această situaţie, Statele Unite sunt dispuse să recunoască independenţa provinciei, aşa cum vor face, probabil, şi alte ţări, „deoarece este singura rezolvare pentru Balcani“.

Polonia recurge la alegeri anticipate

Parlamentul Poloniei a decis - prin vot - să se autodizolve şi să convoace alegeri anticipate cu doi ani mai devreme decât erau programate. Această situaţie survine în condiţiile în care coaliţia de la putere s-a dezintegrat luna trecută în urma unor acuzaţii de corupţie la adresa liderului unuia dintre partidele componente. Preşedintele Poloniei, Lech Kaczynski, va decide noua dată a alegerilor, care trebuie organizate în termen de 45 de zile. Fratele geamăn al preşedintelui, premierul Jaroslaw Kaczynski, va candida împotriva Platformei Civice - din opoziţie - care favorizează reforma economică şi normalizarea relaţiilor cu Germania şi Uniunea Europeană. La rândul său, primul-ministru va insista pe meritul de a fi obţinut o importantă creştere economică şi scăderea şomajului.

SUA: Patriot Act, declarat neconstituţional

Legea care permitea agenţilor federali americani antiterorism accesul la informaţii personale despre cetăţeni fără mandat a fost declarată neconstituţională de către un judecător din Statele Unite. Judecătorul Victor Morrero a spus că a fost vorba de o depăşire a atribuţiilor Congresului atunci când a acordat, prin vot, după atentatele de la 11 septembrie 2001, în pachetul legislativ cunoscut sub numele de Patriot Act, dreptul pentru agenţii FBI să păstreze secrete cererile de urmărire. Judecătorul a decis că actul intră în contradicţie cu principiile constituţionale şi încalcă garantarea liberei exprimări. Decizia se referă la informaţiile financiare, telefonice sau legate de internet, la care agenţii FBI puteau avea acces în cazul persoanelor suspectate de spionaj sau de activităţi teroriste. Judecătorul Morrero a spus că decizia sa nu intră în vigoare imediat şi că guvernul are dreptul să facă apel. Totuşi, el a adăugat că hotărârea sa nu îi obligă pe agenţii FBI să aibă un mandat de la o instanţă pentru a avea acces la asemenea informaţii, dar că trebuie să poată justifica ulterior de ce e nevoie ca cererea lor să rămână secretă.