Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Societate Actualitate socială Pe scurt

Pe scurt

Mai multe locuri de muncă pentru români

În lunile aprilie, mai şi iunie, în România s-au creat 6.000 de locuri de muncă, dar au dispărut aproape 2.000. Aceeasi situaţie se ântâlneşte şi în celelalte ţări ale Uniunii Europene. În al doilea trimestru al acestui an, s-au creat peste 90.000 de noi locuri de muncă şi s-au desfiinţat aproximativ 70.000. Concluziile aparţin Fundaţiei Europene pentru Îmbunătăţirea Condiţiilor de Muncă şi Viaţă de la Dublin. În lunile aprilie, mai şi iunie, cele mai semnificative reduceri ale numărului de locuri de muncă s-au înregistrat în Marea Britanie, urmată de Polonia şi Italia. Cele mai multe locuri de muncă au fost create în Polonia, Slovacia şi Cehia. România se situează la acest capitol pe locul 5. Autorii studiului spun că tendinţa de a crea noi locuri de muncă este mai mare cu până 60% în statele noi membre ale Uniunii Europene faţă de cele mai vechi. Interesant, atrag atenţia autorii studiului, este faptul că din totalul numărului de locuri de muncă pierdute în al doilea trimestru al acestui an, doar 3,4% se datorează relocării secţiilor lucrative în ţări în care forţa de muncă este mai ieftină. Majoritatea reducerilor se datorează restructurărilor interne ale diferitelor întreprinderi şi falimentului. Din punct de vedere al domeniilor economice, în ţările Uniunii Europene, în general, cele mai multe joburi se înfiinţează în comerţ, în schimb cele mai reduceri au loc în sectorul de telecomunicaţii. În România, cele mai semnificative cazuri de disponibilizări se înregistrează în domeniul transportului şi depozitării.

Produsul intern brut a crescut, însă nu şi puterea de cumpărare

Ritmul de creştere a Produsului Intern Brut (PIB) pe cap de locuitor în România este unul dintre cele mai ridicate din Uniunea Europeană, însă puterea de cumpărare reprezintă sub 40% din media înregistrată în UE 27, conform statisticilor Eurostat. Conform Biroului de Statistică European, România a înregistrat, în 2006, un ritm de creştere a PIB pe cap de locuitor de 6,25%, situându-se pe locul 6 după Letonia (12,5%), Estonia (11,6%), Slovacia (9,7%), Lituania (7,41%) şi Polonia (7,14%). În acelaşi timp, România şi Bulgaria, aveau un PIB pe cap de locuitor de 38%, respectiv, 37% faţă de media înregistrată în UE27. Cele 27 de state membre ale Uniunii Europene înregistrează în continuare o diferenţă semnificativă la capitolul Produs Intern Brut (PIB) pe cap de locuitor, care variază între 37 şi 280% faţă de media înregistrată la nivelul UE. Cel mai scăzut ritm de creştere a veniturilor pe cap de locuitor a fost înregistrat în Portugalia (sub 1%), Italia (1,8%) şi Cipru (1,52%). În 2006, Luxembourg înregistra cel mai ridicat PIB pe cap de locuitor, de aproape două ori şi jumătate (280%) mai mare faţă de media din UE27, urmat de Irlanda (cu un PIB pe cap de locuitor de 144 de procente faţă de media din UE 27), Olanda (131 de procente), Austria (129 de procente) şi Danemarca (127 de procente).