Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Actualitate socială Pe scurt

Pe scurt

Data: 10 August 2007

Peste o mie de proiecte finanţate prin SAPARD-ul românesc

SAPARD-ul românesc a atras 1.166 de proiecte, în valoare totală de 935 de milioane de lei, cele mai multe fonduri fiind solicitate pentru investiţii în industria agroalimentară şi în exploataţii agricole, potrivit datelor furnizate de Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (PDRP) Beneficiarii programului lansat de Ministerul Agriculturii în 2006 au mai depus proiecte pe măsura de dezvoltare a activităţilor economice alternative din mediul rural, cum ar fi agroturismul. Contractarea SAPARD-ului românesc a început abia în luna decembrie 2006, termenul fiind prelungit până în februarie 2007, când a demarat şi implementarea primelor proiecte. „Estimăm că în acest an se va plăti aproximativ o treime din suma alocată, iar restul în 2008, pe măsură ce proiectele vor fi finalizate“, a declarat pentru Rompres directorul general al APDRP, Laszlo Klarik. SAPARD-ul românesc a apărut în ultima lună de depunere a proiectelor SAPARD - iulie 2006 - când au venit foarte mulţi solicitanţi, iar banii europeni nu mai erau suficienţi. În aceste condiţii, Ministerul Agriculturii a decis să aloce fonduri de la buget pentru finanţarea acestor proiecte pe măsuri private similare programului SAPARD.

Pe primii kilometri ai Autostrăzii Transilvania se va circula în octombrie 2008

Lucrările la primii kilometri ai Autostrăzii Transilvania se vor finaliza în octombrie 2008, atunci când se va putea circula pe o porţiune de 54 de kilometri, între Câmpia Turzii şi Gilău, în apropiere de Cluj, a declarat miercuri, pentru Rompres, Virgil Icleanu, şef de proiect Autostrada Transilvania din Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNANDR). „Compania Bechtel a finalizat 12 kilometri pe acest tronson, dar asta nu înseamnă că se va putea circula. A fost turnat doar stratul de bază, urmând să fie turnate mostre experimentale de asfalt. Pe tronosnul Câmpia Turzii - Gilău se va putea circula cel mai devreme în octombrie 2008“, a spus Icleanu. Acesta a adăugat că este posibil ca lucrările să întârzie, astfel încât pe primii kilometri ai autostrăzii să se circule în februarie 2010. Compania americană Bechtel ar trebui să finalizeze lucrările la Autostrada Transilvania în 2012. În 2007, compania are alocat un buget în valoare de 184 milioane de euro, iar bugetul de anul viitor s-ar putea ridica la aproximativ 400 milioane de euro. În prezent, compania Bechtel lucrează în paralel la două tronsoane, Câmpia Turzii - Gilău şi Suplacu de Barcău - Borş. Autostrada va avea 415 kilometri şi va costa peste 2,2 miliarde de euro.

Preţul mobilei româneşti va creşte anual cu 7%

Preţul mobilei din România va creşte anual, în următorii 7 ani, cu 5 până la 7%. În acest fel, ţara noastră se va alinia la media europeană. Potrivit unui studiu, mobila din România este cea mai ieftină din Europa. După aderarea la Uniunea Europeană, preţurile tind să se alinieze la aceeaşi valoare, şi din acest motiv experţii în domeniu estimeză o majorare a preţului mobilei. Producătorii de mobilă spun că acum piaţa internă este cea care aduce profituri, pentru că deprecierea euro a făcut ca exporturile să devină neprofitabile.