Pe urmele istoriei românilor din Serbia

Expediţia îşi propune conservarea şi promovarea limbii române, a tradiţiilor culturale strămoşeşti şi introducerea în circuitul european a valorilor culturale şi spirituale aparţinând comunităţii româneşti din Serbia.

Sub genericul "Pe urmele istoriei românilor", începând de vineri, în comunitatea românilor din Republica Serbia a început expediţia cultural-ştiinţifică a unui grup de istorici, scriitori şi cadre didactice din Bucureşti, Sibiu, Râmnicu Vâlcea, Drobeta-Turnu Severin şi Curtea de Argeş. Organizatorii acestui periplu în zonele istorice locuite de români din Voivodina, Timoc, Morava şi sudul Dunării sunt Forumul Cultural al Râmnicului, Asociaţia culturală "Antim Ivireanul", Asociaţia culturală "Anton Pann", toate din judeţul Vâlcea, Clubul Iubitorilor de Cultură din Curtea de Argeş şi Fundaţia Culturală "Lumina" din judeţul Mehedinţi.

Hartă cu monumentele istorice şi lăcaşurile de cult ale românilor

Un prim popas a fost făcut în oraşul Veliko Gradişte, unde grupul oamenilor de cultură s-a întâlnit cu membrii entităţilor culturale româneşti din regiunea riverană Dunării. Preşedintele Asociaţiei culturale "Anton Pann", prof. univ. Nicolae Dinescu, a prezentat gazdelor scopul expediţiei care urmăreşte stabilirea unei hărţi cu monumentele istorice şi lăcaşurile de cult care au fost şi sunt legate de istoria românilor din acest spaţiu şi colectarea unui fond de cuvinte aparţinând graiului românesc din dreapta Dunării. "Toate acestea ne sunt necesare pentru identificarea în comun cu fraţii noştri din Serbia de Nord-Est şi din Provincia Autonomă Voivodina a unor soluţii pentru rezolvarea problemelor dificile cu care se confruntă cei peste 300.000 de români - conservarea şi promovarea limbii române, a tradiţiilor culturale strămoşeşti şi introducerea în circuitul european a valorilor cultural-spirituale aparţinând comunităţii româneşti", a precizat prof. univ. Nicolae Dinescu. La rândul său, reprezentantul comunităţii româneşti din această zonă, Jiva Lazici, a afirmat că şi asociaţiile de aici au început o mişcare de protejare a fiinţei naţionale. "Am început demersurile pentru unificarea asociaţiilor, astfel încât să nu mai fim dezbinaţi şi să acţionăm împreună pentru învăţământ primar în limba română, extinderea activităţii eclesiastice în toate satele locuite de români şi înfiinţarea de publicaţii în limba maternă", a spus Lazici, care a mai subliniat că românii din Serbia nu-şi doresc altceva decât să trăiască în comuniune cu poporul sârb şi celelalte minorităţi, dar să li se respecte drepturile la identitate.