Pe urmele lui Ştefan în România şi Republica Moldova

Ministerul român al Turismului împreună cu autoritățile de resort din Republica Moldova plănuiesc realizarea unui proiect turistic comun numit „Ruta Voievodului Ştefan cel Mare şi Sfânt în România şi Republica Moldova”, care să promoveze obiective culturale și istorice, precum Cetatea de scaun a Sucevei, Palatul Culturii din Iaşi, Mănăstirea Putna și cetățile Soroca, Bender şi Orheiul Vechi, dar şi cramele şi vinăriile din preajma acestora.

Ministerul Turismului intenţionează să realizeze, în 2018, în colaborare cu Republica Moldova, proiectul „Ruta Voievodului Ştefan cel Mare şi Sfânt în România şi Republica Moldova”, pentru atragerea unui număr foarte mare de turişti străini, a declarat ministrul de resort, Bogdan Trif, la deschiderea Târgului de Turism de la Chişinău care a avut loc weekendul trecut.

„De ce insistăm pe aceste rute culturale? Pentru că ele pot duce la atragerea unui număr foarte mare de turişti străini, în special din Asia şi America. Până la urmă, aceste două regiuni sunt principalele ţări din care provin turiştii la nivel mondial. Totodată, prin acest proiect, vom promova viile şi cramele care, în ultimii ani, au devenit o atracţie turistică. Avem în aceste zone şi cetăţile construite de Ştefan cel Mare de care trebuie să beneficiem la maximum. Fără doar şi poate, crearea acestor rute, în care avem incluse şi obiective istorice, va face ca numărul de turişti să fie unul care va creşte de la an la an”, a explicat Bogdan Trif, menţionând că, pentru început, în acest proiect vor fi incluse doar câteva obiective din România, precum Cetatea de scaun a Sucevei, Palatul Culturii din Iaşi sau Mănăstirea Putna.

La rândul său, Stanislav Rusu, directorul Agenţiei Naţionale a Turismului din Republica Moldova, şi-a exprimat speranţa ca acest proiect să fie doar începutul unei colaborări de durată ce va permite ieşirea pe piaţa mondială a turismului cu pachete comune.

„Este un subiect foarte interesant din punct de vedere turistic, pentru că, pe lângă cetăţi, turiştii vor fi invitaţi şi în cramele de pe timpul lui Ştefan cel Mare. Vom pune în valoare cetăţile din Republica Moldova, în special cele de la Soroca, Bender şi Orheiul Vechi, dar şi cramele şi vinăriile din preajma acestor obiective turistice. (…) Sper foarte mult ca acest proiect să dea naştere următoarelor proiecte pe care ni le propunem foarte ambiţioase, precum Drumul Vinului, Drumul Mănăstirilor, Drumul Fortăreţelor, aspectul cultural, tradiţii şi obiceiuri, ca prin plămădirea acestor proiecte să ieşim pe piaţa mondială cu pachete comune, pe piaţa Asiei şi a Statelor Unite”, a afirmat Rusu.

Pe de altă parte, ministrul turismului a arătat că Republica Moldova, în anul 2017, a fost în top 10 din punctul de vedere al numărului de turişti. Conform datelor de la Institutul Naţional de Statistică, aproape 70.000 de persoane din Republica Moldova au vizitat România anul trecut.

La rândul său, România este un partener important al Republicii Moldova în ceea ce priveşte turismul, 55% dintre cei aproximativ patru milioane de turişti străini care au vizitat ţara provenind din România.

„Turismul la nivel mondial dar şi în Republica Moldova a înregistrat, în ultima perioadă, o creştere fulminantă şi cu mare certitudine vreau să afirm că anul 2017 l-am încheiat cu o creştere de 20 de procente a numărului de cazări. Am fost vizitaţi de aproape 4 milioane turişti străini, din care peste 55% i-am înregistrat din România”, a afirmat Stanislav Rusu.

El a subliniat că Republica Moldova este o ţară ce merită a fi descoperită, pentru că are un „popor ospitalier, un vin delicios şi o bucătărie extraordinară”, iar anul 2018 a fost declarat de Guvern „Anul ospitalităţii”.

Târgul Internaţional de Turism de la Chişinău s-a desfăşurat în perioada 29 martie - 1 aprilie, la Complexul expoziţional Mold­expo. Ministerul Turismului din România a participat la acest târg cu un stand cu 19 coexpozanţi.