Pensionaţi la 70 de ani

Problema pensiilor a fost caracterizată ca fiind "una dintre cele mai grele cu care se confruntă Europa, dar şi cea mai mare parte a lumii astăzi", criza economică şi îmbătrânirea populaţiei punând o şi mai mare presiune asupra sistemelor de pensii din statele membre ale UE. Acestea sunt doar câteva dintre argumentele cu care Executivul european a venit pentru a justifica propunerea reformării pensiilor în întreaga Uniune.

Sistemele de pensii din întreaga Uniune Europeană vor avea de suferit în următorii 50 de ani în cazul în care nu se intervine cu o reformă "menită să poată asigura pensii adecvate, viabile şi sigure".

Printre cauzele care au dus la această situaţie se numără îmbătrânirea populaţiei, dar şi criza economico-financiară care a pus şi mai mult presiune.

Pornind de la aceste premise, Comisia Europeană a lansat, pe această temă, o dezbatere publică deschisă până la jumătatea lunii noiembrie a acestui an. Documentul consultativ, o carte verde, ridică o serie de întrebări, invitând toate părţile interesate să contribuie cu puncte de vedere, opinii şi idei cu privire la abordarea problemei pensiilor.

"Numărul persoanelor ieşite la pensie în Europa, în comparaţie cu cele care le finanţează pensiile, este prevăzut să se dubleze până în 2060 - situaţia actuală pur şi simplu nu este viabilă. Avem de ales între pensionari mai săraci, contribuţii mai mari pentru pensie sau mai mulţi oameni care lucrează mai mult şi mai mult timp. Unul dintre marile succese ale modelului social european este asigurarea că bătrâneţea nu este sinonimă cu sărăcia. Aceasta este o promisiune pe care trebuie să continuăm să o respectăm", a spus László Andor, comisarul european pentru ocuparea forţei de muncă şi afaceri sociale.

În 2060, raportul persoanelor active la numărul de pensionari va fi de doar 2:1

În prezent, raportul dintre numărul europenilor de vârstă activă (15-64 de ani) şi numărul celor cu vârsta de peste 65 de ani este de 4:1, arată CE, care apreciază că, până în 2060, acest raport va fi de doar 2:1. Pentru guvernele europene, diminuarea populaţiei de vârstă activă reprezintă, în opinia specialiştilor de la Bruxelles, o dublă provocare: fonduri mai mici pentru sistemele publice de pensii şi un număr mai mare de pensionari.

Documentul indică faptul că, la nivelul Uniunii Europene, vârsta medie de ieşire de pe piaţa forţei de muncă a fost, în anul 2008, de 61,4 ani, iar în anul 2001 de 59,9 ani. Cea mai mare valoare a acestui indicator a fost în Irlanda, atât în anul 2008 (64,1 ani), cât şi în anul de referinţă 2001 (63,2 ani).

În ceea ce priveşte România, vârsta medie de ieşire de pe piaţa forţei de muncă a fost de 55,5 ani în anul 2008 - cea mai mică din UE în acel an - faţă de 59,8 ani în anul de referinţă 2001.

Potrivit aceluiaşi document, vârsta legală de pensionare din România ar urma să ajungă în anul 2020 la 65 de ani pentru bărbaţi şi 60 de ani pentru femei, la fel ca în Polonia, Austria şi Grecia. În alte şapte state membre (Belgia, Danemarca, Spania, Cipru, Luxemburg, Portugalia şi Marea Britanie) această vârstă va fi, în anul 2020, de 65 de ani, atât în cazul femeilor, cât şi al bărbaţilor.

De asemenea, Comisia face public, în sprijinul acestei iniţiative, un sondaj Eurobarometru care relevă că 73% dintre cetăţenii UE fie anticipează explicit prestaţii de pensie reduse, fie cred că vor trebui să îşi amâne ieşirea la pensie sau să economisească mai mulţi bani pentru bătrâneţe. În acelaşi timp, 54% din europeni sunt îngrijoraţi că venitul lor la bătrâneţe va fi insuficient pentru a duce o viaţă decentă, de această părere fiind cei mai mulţi dintre respondenţii din 17 state membre ale UE.

Ţările europene au început deja să crească vârsta de pensionare

Presate să găsească soluţii pentru contracararea crizei economice, tot mai multe state din Europa au luat deja iniţiativa majorării vârstei de pensionare. Cea mai nouă astfel de măsură a fost luată de parlamentul grec, care, nu mai departe de prima parte a lunii iulie, a adoptat un proiect de lege asupra reformei pensiilor pentru salariaţii din sectorul privat, care generalizează la 65 de ani plecarea la pensie. Prim ministrul grec Giorgos Papandreou a ţinut să sublinieze în faţa deputaţilor că această reformă este "o schimbare importantă pentru viabilitatea pensiilor şi pentru garantarea pensiilor pe viitor".

Franţa vrea să crească vârsta minimă de pensionare de la 60 la 62 de ani până în 2018, în timp ce Spania vrea să ridice vârsta legală de pensionare de la 65 la 67 de ani, la fel ca Germania. În cazul Germaniei, presiunea este mai mare din cauza situaţiei demografice, defavorabilă sistemului său de pensii, cu o scădere aşteptată a populaţiei în deceniile următoare din cauza unei rate a natalităţii prea scăzute.

Şi în Bulgaria, potrivit anunţului ministrului Muncii, vârsta de pensionare va creşte cu trei ani, măsură ce va fi pusă în aplicare de la 1 iulie 2011. De asemenea, guvernul britanic va mări cu un an, până la 66 de ani, vârsta de pensionare la bărbaţi, începând din anul 2016, coaliţia guvernamentală luând în considerare, totodată, posibilitatea ca persoanele să continue să lucreze până la 70 de ani sau chiar peste această vârstă, în viitor. Şi în Rusia s-a pus aceeaşi problemă însă, în pofida propunerii ministrului de Finanţe, Aleksei Kudrin, această măsură a fost îndepărtată, cel puţin pe moment, de partidul de guvernământ, pentru că "speranţa de viaţă în Rusia este foarte redusă, iar condiţiile de muncă sunt proaste". În prezent, vârsta de pensionare în Rusia este de 55 de ani pentru femei şi de 60 de ani pentru bărbaţi.

"Criza structurală a ajuns din urmă criza economică"

Presa europeană a reacţionat prompt la anunţul Bruxelles-ului şi a comentat pe larg recomandările asupra problemei finanţării pensiilor. "Europa vrea pensionari la 70 de ani", a titrat "Diario de Noticias" pe prima sa pagină. "Le Figaro" explică motivul pentru care se cere acest lucru: "evitarea exploziei sistemului actual". Citat de către cotidianul parizian, comisarul european pentru Muncă, Laszlo Andor, explică faptul că serviciile sale "cheamă Statele la promovarea unei mai lungi vieţi active. Ele trebuie să pregătească din timp ajustarea sistemelor lor de pensii la demografia ţărilor lor".

"El Periodico de Catalunya" aminteşte: "criza structurală a ajuns din urmă criza economică" şi critică propunerea CE: "social-democraţia va trebui să stabilească un plan de lucru ceva mai încurajant", căci "nu există nici un sens economic în ideea că muncitorii vor pleca mai târziu la pensie în timp ce tinerii au probleme în a intra pe piaţa muncii".

Observând că "pensiile fac parte din competenţele naţionale, de care UE nu încetează să se intereseze, chiar dacă este vorba de piaţa internă sau de non-discriminare la locul de muncă", "Le Figaro" lansează o întrebare, amintită, de altfel şi în documentul oficial al CE: "Trebuie oare să introducem în sistemul de pensii mecanisme de reamenajare automatică a evoluţiei demografice pentru a echilibra timpul petrecut la locul de muncă şi timpul petrecut la pensie? Care este rolul pe care UE l-ar putea juca în acest sens?"