Victoria republicanului Donald Trump la alegerile prezidenţiale americane, continuarea războiului din Orientul Mijlociu sau Jocurile Olimpice de la Paris se numără printre evenimentele care, potrivit unei
Perspective optimiste pe piața BIO
Sfârșitul săptămânii trecute s-a aflat sub egida agriculturii și a alimentației BIO. La Palatul Parlamentului din București și, ulterior, la Mănăstirea Brâncoveanu, Sâmbăta de Sus, județul Brașov, pe 21 și 22 iunie, au avut loc lucrările Conferinței Organic CAP Reform (Reforma Politicii Agricole Comune din zona BIO). Evenimentul a fost organizat sub patronajul Comisiei de Agricultură a Camerei Deputaților.
România a fost reprezentată la discuții de președintele Asociației BIO România, Marian Cioceanu, președinții comisiilor de agricultură de pe lângă Camera Deputaților şi Senat, Alexandru Stănescu, respectiv Doina Silistru, secretarul de stat în Ministerul Agriculturii, Daniel Botănoiu, directorii APIA și AFIR și alte oficialități. Din partea Asociației Europene BIO, IFOAM-EU, au fost prezenți directorul instituției, Eduardo Cuoco, Thomas Fertl, membru, Michel Reynaud, membru și reprezentant al sectorului pentru certificare, Laurent Moinet, agricultor ecologic din Franța și președinte al IFOAM-EU, precum și alți delegați.
Unul din cele mai importante aspecte supuse dezbaterii de către specialiști a fost acela că subvențiile pentru agricultorii BIO trebuie să fie unitare la nivelul Uniunii Europene.
„În cadrul discuțiilor s-a făcut o prezentare a stadiului negocierilor reformei viitoarei politici agricole comune, s-au prezentat punctele de vedere faţă de plafonarea subvențiilor pentru agricultură în general și a ieșit în evidență faptul că statele membre nu sunt de acord cu această plafonare. Există însă o mare divergență; aducem aici exemplul Germaniei, care prin Ministerul Agriculturii a afirmat că nu susține plafonarea, în timp ce deputații, europarlamentarii germani din Parlamentul European susțin plafonarea. Deci, nici statele membre nu și-au conturat încă o poziție clară, iar pentru reforma politicii agricole comune, atât țările din vestul Europei, unde există o tradiție și o agricultură ecologică dezvoltată (Spania se situează pe locul 1 în UE - 1,8 milioane de hectare; Italia pe locul 2, cu 1,5 milioane de hectare suprafețe cultivate BIO, Franța cu peste 1 milion de hectare, Germania), dar şi țările din estul Europei (România, Bulgaria) insistă ca în politica agricolă comună sumele acordate agriculturii ecologice să fie clar stabilite, ecoschemele prin care se subvenționează diferite producții de agricultură ecologică să fie definite la Bruxelles, în cadrul politicii agricole comune, astfel încât statul membru să nu poată lua din acești bani ai fermierilor din agricultura ecologică și să îi folosească pentru alte măsuri de climă și mediu (agro-mediul), acolo unde rezultatele nu se văd și banii sunt irosiți”, a spus Marian Cioceanu.
În România anului 2015, din aproape 16.000 de operatori BIO înregistrați oficial au aplicat la APIA pentru a obține subvenții pentru zona BIO doar 15% dintre ei.
Cu alte cuvinte, din 100 de fermieri BIO, doar 15 au cerut subvenții, pentru că Programul Naţional de Dezvoltare Rurală a fost construit în așa fel încât fermierii să nu-și poată compensa costurile pentru a practica BIO. În aceste condiții, mulți au renunțat la sistemul de agricultură ecologică, nu au accesat banii și au ieșit din sistem.
„În anul 2017 mai erau puțin peste 8.000 de fermieri. S-a înjumătățit practic numărul fermierilor din România, iar această situație nu se înregistrează doar la noi; în Polonia este la fel, precum și în Ungaria sau Bulgaria. Estul Europei a fost puternic influențat de o politică agricolă frumoasă, generoasă, prin care se alocau 30% din bani pentru climă și mediu; s-a instituit pentru prima dată în istoria politicii agricole comune măsura 11, dedicată fermierilor BIO, dar aplicarea acestei politici agricole comune în statele membre a fost un dezastru. Or, aici, toată lumea este de acord, inclusiv reprezentanții fermierilor și politicienii din România, precum și tot ansamblul IFOAM-EU, că prin politica agricolă comună trebuie stabilite foarte clar sumele alocate fermierilor BIO, mai ales că ținta pentru IFOAM, în perspectiva anului 2030, este ca jumătate din teritoriul agricol al UE să fie certificat BIO. Acest obiectiv a fost stabilit în urma unor cercetări ale IFOAM, care au durat cinci ani, fiind implementate în toate statele membre, cu toate categoriile de operatori, politicieni, certificatori și așa mai departe. Mottoul acestui obiectiv este unul foarte sugestiv: «Fair play, fair pay». Adică, cei care lucrează corect în agricultura ecologică trebuie să fie răsplătiți în mod corect atât de către consumator, acceptând să plătească un preț mai mare, dar și la nivelul societății, care prin politica agricolă comună ar urma să accepte subvenționarea de către stat într-o măsură mai mare pentru un produs de calitate, ecologic”, a mai spus Cioceanu.
La rândul său, Thomas Fertl, membru IFOAM-EU și reprezentantul grupului fermierilor, a declarat: „Piața ecologică europeană este în continuă creștere. În 2016 a crescut cu 11,4% și a ajuns la 33,5 miliarde de euro, iar terenul cultivat ecologic a crescut cu aproape un milion de hectare. În România se impune un sprijin puternic și consecvent pentru conversia și certificarea ecologică”.
„IFOAM-EU salută faptul că România urmărește înființarea unei agenții pentru produse bio; este o inițiativă meritorie, pe care o susținem și care ar putea contribui la sensibilizarea agricultorilor, consumatorilor, dar și a mass-mediei, în ceea ce privește beneficiile agriculturii ecologice, precum și la dezvoltarea pieței ecologice din România”, a menționat Michel Reynaud, membru IFOAM-EU și reprezentantul grupului certificatorilor.
Bio în România
România are disponibil în anul 2018 un teren agricol de 270.000 de hectare cultivat cu produse BIO. Această suprafață reprezintă însă doar 2% din suprafața agricolă totală a țării, față de media europeană, care este de circa 7%. Interesul fermierilor este în continuă creștere, deoarece și cererea de produse BIO este din ce în ce mai mare. În 2016, conform unor studii de specialitate, 40% dintre români cumpăraseră cel puțin o dată un produs BIO și declarau că vor păstra acest obicei. În România, la 15 mai 2018 erau înregistrați 8.000 de fermieri certificați BIO. Piața BIO din Europa este în creștere an de an, ajungând la 33,5 miliarde de euro în 2016. Cea mai mare pondere de culturi BIO o are în prezent Austria, cu 20% din suprafață, urmată de Spania și Italia.
Asociaţia Operatorilor din Agricultura Ecologică BIO România a fost înființată în anul 2008 de dr. ing. Marian Cioceanu. Este o persoană juridică de drept privat, fără scop lucrativ, nonguvernamentală şi apolitică, care militează pentru dezvoltarea durabilă a agriculturii şi a spaţiului rural românesc, pentru educarea, informarea şi conştientizarea consumatorilor asupra beneficiilor agriculturii ecologice. Asociaţia militează pentru crearea condiţiilor economice favorabile practicării agriculturii ecologice pentru fermierii români, în condiţii similare cu cei europeni. (Cezar Elisei)