Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Actualitate socială Peste 180 de milioane de europeni deţin Cardul de asigurări de sănătate

Peste 180 de milioane de europeni deţin Cardul de asigurări de sănătate

Data: 09 Mai 2009

▲ La aproape cinci ani de la lansarea iniţiativei Cardului european de asigurări sociale de sănătate, Comisia Europeană a anunţat că numărul de carduri puse în circulaţie a depăşit 180 de milioane ▲ Cardul este gratuit şi asigură deţinătorilor săi acelaşi acces la sectorul de sănătate public (de exemplu, un medic, o farmacie, un spital sau un centru de sănătate) de care beneficiază şi rezidenţii ţării pe care o vizitează ▲

Cardul european de asigurări sociale de sănătate facilitează deţinătorilor săi obţinerea asistenţei medicale care le este necesară în caz de îmbolnăvire sau de accident în timpul unei vizite temporare în una dintre cele 31 de ţări participante. În perioada iunie 2004-decembrie 2005, cardul a fost introdus progresiv, pentru a înlocui formularul anterior de hârtie, intitulat „E111“.

Cardul se bucură de cel mai amplu nivel de deţinere în Liechtenstein, Elveţia şi Austria, unde 99%, 96% şi respectiv 96% din populaţie îl deţin. România se situează pe ultimul loc, cu doar 0,1% dintre români posesori ai cardului, care le permite acordarea asistenţei medicale de urgenţă în orice ţară a Uniunii Europene.

Circulaţia mai redusă din unele ţări poate fi explicată parţial prin faptul că cetăţenii acestora efectuează, în general, mai puţine concedii în afara ţării de origine. De exemplu, cifrele Eurostat pe anul 2006 arată că numai 11% dintre concediile (de cel puţin patru nopţi) pentru care optează rezidenţii greci sunt către destinaţii din afara Greciei - şi numai 1% dintre greci deţin Cardul european de sănătate.

Nedeţinătorii cardului riscă să întâmpine mai multe dificultăţi în achitarea costurilor asistenţei sanitare care le poate fi necesară în cadrul unei deplasări în străinătate, întrucât, în majoritatea cazurilor, li se va solicita plata pe loc.

Cardul european de asigurări sociale de sănătate este disponibil pentru toate persoanele, indiferent de naţionalitate, care sunt acoperite de sistemul de sănătate publică în oricare dintre cele 27 de state UE, precum şi în Elveţia, Islanda, Liechtenstein şi Norvegia. Cardul este, de asemenea, valabil pentru deplasarea în toate aceste state participante: Austria; Belgia; Bulgaria; Republica Cehă; Cipru; Danemarca; Estonia; Finlanda; Franţa; Germania; Grecia; Irlanda; Italia; Letonia; Lituania; Luxemburg; Malta; Olanda; Polonia; Portugalia; Regatul Unit; România; Slovacia; Slovenia; Spania; Suedia; Ungaria.

Cardul EHIC aduce beneficii atât deţinătorilor, în caz de accident sau îmbolnăvire în timpul unei călătorii în străinătate, cât şi furnizorilor de servicii de sănătate, prin minimizarea birocraţiei.

Designul european comun al cardului propriu-zis este unul dintre factorii care contribuie la succesul acestuia. Pentru a asigura recunoaşterea facilă a Cardului european de asigurări sociale de sănătate de către furnizorii de servicii de sănătate, toate ţările participante utilizează un design uniform. Aceleaşi date se regăsesc întotdeauna în aceeaşi poziţie pe card, ceea ce minimizează şansele de confuzie între informaţii - mai ales ţinând cont de deosebirile dintre limbi. Singura diferenţă o reprezintă durata de valabilitate: aceasta este stabilită de fiecare stat membru în parte.