Necesitatea înfiinţării la nivel naţional a unei structuri specializate în intervenţii în situaţii de criză epidemiologică, microciparea animalelor din ferme şi modificarea legislaţiei, astfel încât să
Peste 62% dintre elevi vor înlocuirea mărului cu un alt fruct
Programele „Fructe în şcoli” şi „Laptele şi cornul” vor fi modificate după nevoile copilului, a anunţat ministrul agriculturii, Achim Irimescu, luându-se în calcul și o unificare a celor două. O evaluare a programului „Fructe în şcoli” arată că elevii doresc înlocuirea mărului cu un alt fruct, preferate fiind citricele, bananele sau perele.
Ministerul Agriculturii şi Dez-voltării Rurale (MADR) aşteaptă propuneri de la reprezentanţii asociaţiilor profesionale din agricultură, administraţia publică centrală sau locală, precum şi de la părinţi, profesori şi elevi pentru îmbunătățirea programului „Fructe în școli”. O evaluare a acestuia arată că mai bine de 62% din elevii chestionaţi doresc să mănânce un alt fruct, citricele fiind preferate de 28% din respondenţi, bananele de 13%, perele de 6%, piersicile de 3,5% şi strugurii de 2,5%, potrivit Mediafax. Același raport de cercetare, intitulat „Evaluarea programului de încurajare a consumului de fructe proaspete în şcoli” și finanțat în cadrul Programului european de încurajare a consumului de fructe în şcoli, subliniază că preferinţa pentru fructele exotice poate avea mai multe cauze, de la disponibilitatea crescută a fructelor autohtone, în raport cu accesul la fructele exotice (elevii din rural pot consuma mere din propriile grădini), până la motive de natură financiară. Deşi elevii din rural pot consuma o mai mare varietate de fructe din propria gospodărie, programul este mai apreciat de către aceştia, având în vedere că și acceptă mai uşor ceea ce li se oferă. Totuşi, au fost cazuri în care merele nu au fost consumate, întrucât erau „stricate”, „bătute” sau „miroseau urât”.
În ceea ce priveşte programul „Laptele şi cornul”, deşi peste 90% dintre elevi au declarat că mănâncă aceste două produse oferite, studiul relevă, totuși, necesitatea unor îmbunătățiri, în special în privința cornului, în sensul diversificării produselor şi chiar a unei prezentări cât mai atractive. „Conform celor constatate, obiceiul de a consuma produsele distribuite este mai evident în zona rurală, la nivelul grădiniţelor şi al familiilor cu nivel de trai scăzut, programul fiind o soluţie pentru gustarea din pauza mare, iar componenta de panificaţie fiind necesară mai ales în cadrul comunităţilor dezavantajate”, după cum arată iniţiatorii evaluării, citaţi de Mediafax.
În prezent, elevii primesc un măr de cel puţin 100 grame, în limita unei valori zilnice de 0,37 lei/elev, lapte (lapte UHT şi produse lactate fermentate - iaurt, sana etc.) în ambalaje de 0,2 litri şi produse de panificaţie (corn), în ambalaje de 80 grame, în limita unei valori zilnice de 1,17 lei/elev.
MADR a anunţat, recent, că un nou cadru legislativ european impune unificarea şi uniformizarea prevederilor celor două programe sub umbrela unuia singur - Programul pentru şcoli - ce ar trebui să fie implementat începând cu anul şcolar 2017 - 2018. „De-a lungul timpului au fost diverse abordări cu privire la aceste două programe şi, prin dezbaterea publică lansată de MADR, ne dorim să rezulte un nou program pliat pe nevoile copiilor din România”, a afirmat ministrul agriculturii, citat de Agerpres. Potrivit documentului propus spre dezbatere, regulamentul Uniunii Europene pune accent pe distribuirea produselor proaspete, dar cu anumite excepţii pentru produse prelucrate, în funcţie de adaosul de zahăr, sare şi grăsimi, precum şi posibilitatea transferului de fonduri între cele două scheme, de până la 20% din alocare, o singură dată pentru un an şcolar. De asemenea, pentru ambele programe sunt indicate o serie de măsuri educative pentru stimularea consumului de lactate şi fructe, dar şi încurajarea distribuirii de produse locale şi regionale.
Bugetul UE (din Fondul European de Garantare Agricolă - FEGA) stabilit pentru fiecare componentă a programului este de 6,8 milioane de euro, pentru schema de fructe şi legume, şi de 10,3 milioane de euro pentru schema de lapte pe fiecare an şcolar. Beneficiarii programelor sunt elevii şi preşcolarii din învăţământul primar şi gimnazial, de stat şi privat.