Camera Deputaţilor, ca for decizional, a adoptat, zilele trecute, o propunere legislativă mult așteptată de fermieri. Actul normativ modifică Legea nr. 287/2009 privind Codul civil în sensul instituirii duratei are
Peste 900 de secții de votare pentru românii din străinătate
Românii din diasporă care doresc să-și exercite dreptul la vot în cadrul alegerilor europarlamantare de la 9 iunie vor avea la dispoziție 915 secţii de votare, cu 474 mai multe decât la scrutinul similar din 2019. Secțiile de votare sunt organizate de Ministerul Afacerilor Externe (MAE), prin Misiunile Diplomatice şi Oficiile Consulare ale României. Cele mai multe vor fi deschise în Italia, Spania, Regatul Unit al Marii Britanii, Germania.
Potrivit MAE, pentru scrutinul din 9 iunie vor fi organizate cu 80 mai multe secţii decât cele înfiinţate la alegerile prezidenţiale din 2019 (835 de secţii), cu 167 mai multe decât la parlamentarele din 2020 (748 de secţii) şi cu 474 mai multe decât la europarlamentarele din 2019 (441 secţii).
Cele mai multe secţii vor fi în statele în care se regăsesc cele mai numeroase comunităţi de cetăţeni români: Italia (150 de secţii), Spania (147 de secţii), Regatul Unit al Marii Britanii (104), Germania (87), Franţa şi Principatul Monaco (67), Republica Moldova (52), SUA (45), Belgia (24), Austria (17), Irlanda (16), Regatul Ţărilor de Jos (16), Danemarca (14), Canada (12). Lista lor şi a adreselor sediilor acestora se găsește pe site-ul Ministerului Afacerilor Externe, la secţiunea dedicată alegerilor.
MAE reaminteşte că la alegerile europarlamentare din 9 iunie cetăţenii români cu drept de vot care domiciliază, au reşedinţa sau se află temporar în străinătate pot vota la orice secţie organizată în străinătate, pe baza unui document de identitate românesc valabil în ziua votării. Alegătorii care la ora 22:00 se află la sediul secţiei de votare, precum şi cei care se află la rând în afara sediului secţiei pentru a vota pot să exercite dreptul de vot până la ora locală 23:59.
Potrivit Biroului Electoral Central, pe buletinele de vot pentru europarlamentare se vor regăsi listele a 12 formaţiuni politice şi alianţe electorale, precum şi patru candidaţi independenţi.
Cele 12 formaţiuni şi alianţe care participă cu liste de candidaţi sunt: Alianţa Electorală PSD PNL, Alianţa Dreapta Unită USR - PMP - Forţa Dreptei, România Socialistă, Alianţa pentru Unirea Românilor, Partidul S.O.S. România, Partidul Alternativa Dreaptă, Partidul Umanist Social Liberal, Partidul Reînnoim Proiectul European al României, Uniunea Democrată Maghiară din România, Partidul România Mare, Partidul Patrioţilor, Partidul Diaspora Unită. Candidaţii independenţi înscrişi la europarlamentare sunt: Paula-Marinela Pîrvănescu, Vlad-Dan Gheorghe, Nicolae-Bogdănel Ştefănuţă şi Dumitru-Silvestru Şoşoacă. România va avea 33 de eurodeputați în legislatura 2024-2029 a Parlamentului European (PE). Pentru a avea reprezentanți în PE, partidele trebuie să obțină minimum 5% din voturi, alianța de formațiuni politice - minimum 8%, iar un independent are nevoie de minimum 3,2% din voturi. (C. Z.)