Planul franco-britanic pentru un armistițiu în Ucraina

Confruntate cu schimbarea de optică a Casei Albe în privința rolului NATO și a sprijinului pentru Ucraina, liderii UE, ai Marii Britanii și Canadei au avut mai multe reuniuni în ultimele zile în încercarea de a întări apărarea europeană, de a veni cu un plan de pace și de a pune Kievul pe o poziție puternică în contextul unor negocieri cu Rusia. 

Intensificarea contactelor între statele membre, la care se adaugă Marea Britanie și Canada, are loc în contextul în care preşedintele american Donald Trump a anunţat, la 12 februarie, că a vorbit cu preşedintele rus Vladimir Putin pentru a începe „negocierile imediat”, cu scopul de a pune capăt războiului din Ucraina. În plus, Administraţia Trump a dat de înțeles că este concentrată mai mult pe China şi că europenii vor trebui să investească mai mult în propria apărare.

A urmat, în 24 februarie, un summit la Kiev de sprijin al Ucrainei. În cadrul unui alt summit la Londra, în 2 martie, aliaţii din 17 țări s-au angajat să facă mai mult pentru securitatea Europei, insistând în acelaşi timp că nu doresc ruperea relaţiei transatlantice. La 4 martie, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a venit cu propunerea concretă de mobilizare a 800 de miliarde de euro pentru investiţii în domeniul apărării în UE, inclusiv pentru Ucraina. Planul, numit „ReArm Europe”, a primit undă verde la reuniunea din 6 martie de la Bruxelles de la 26 dintre cele 27 de state membre, excepția fiind Ungaria.

În paralel, răspunzând unei critici făcute de Donald Trump, potrivit căreia Europa nu a făcut nimic în ultimii trei ani pentru a opri războiul, Franţa şi Marea Britanie lucrează la un plan de pace care ar începe cu un armistiţiu de o lună în Ucraina „în aer, pe mare şi infrastructurile energetice”. Încetarea ostilităţilor nu ar viza iniţial luptele terestre, iar posibilitatea desfăşurării de trupe europene ar veni doar într-o etapă ulterioară, potrivit preşedintelui francez Emmanuel Macron.

De asemenea, guvernul britanic este în discuţii cu circa 20 de ţări interesate să participe la o aşa-numită „coaliţie a voluntarilor” pentru un contingent de menţinere a păcii, iar o reuniune a şefilor de stat major ai armatelor ţărilor europene dispuse să ia parte la acest contingent va avea loc mâine, 11 martie, la Paris. Turcia, care are a doua cea mai mare armată din NATO ca efectiv, și-a declarat disponibilitatea de a desfăşura forţe de pace în Ucraina, „dacă va fi necesar”.

În replică, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a afirmat că țara sa nu va accepta trupe de menţinere a păcii în Ucraina. Într-o astfel de eventualitate, Rusia nu va face distincţie între forţele NATO şi cele ale Franţei sau Regatului Unit şi nu va rămâne cu „braţele încrucişate”. (C. Z.)