Planul naţional de dezvoltare rurală va aduce România agricolă, în 6 ani, în Europa

Noul program iniţiat de Ministerul Agriculturii Pădurilor şi Dezvoltării Rurale se adresează tuturor locuitorilor din mediul rural. Acesta nu face diferenţieri între micii şi marii producători, între cei care au fermele în anumite zone sau dacă sunt din mediul rural sau cel urban. Conform Regulamentului Consiliului 1698/2005, România se află în faza de elaborare a două documente-cheie în domeniul dezvoltării rurale pentru perioada 2007-2013 şi anume Planul Naţional Strategic (PNS), care identifică priorităţile şi direcţiile de acţiune în domeniul dezvoltării rurale, Planul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), care pune în practică strategia şi priorităţile propuse.

Priorităţile Planului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR)

PNDR presupune mai multe direcţii de dezvoltare a agriculturii, fiecare dintre aceste axe fiind denumite „axe prioritare“.

Axa prioritară 1 - Modernizarea exploataţiilor agricole, a unităţilor de procesare şi îmbunătăţirea cunoştinţelor fermierilor în domeniul agricol şi silvic;

Axa prioritară 2 – Gospodărirea terenurilor agricole şi forestiere pentru un mediu sănătos;

Axa prioritară 3 – Diversificarea activităţilor economice prin dezvoltarea serviciilor pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii în mediul rural;

Axa prioritară 4 – Crearea de parteneriate public-private prin intermediul axei Leader, pe baze pilot, pentru perioada 2007-2009, şi extinderea la nivel naţional, pentru perioada 2010-2013. Prin implementarea programului de dezvoltare rurală, printr-o abordare de jos în sus, asigură participarea populaţiei rurale la actul decizional.

Ce finanţează Uniunea Europeană

- Axa prioritară 1 vizează creşterea competitivităţii sectorului agricol şi silvic şi prin intermediul acesteia pot fi finanţate o serie de investiţii în exploataţiile agricole şi silvice, sprijinirea exploataţiilor de semi-subzistenţă, modernizarea unităţilor de procesare a produselor agricole şi silvice. De asemenea, este finanţată înfiinţarea grupurilor de producători şi dezvoltarea infrastructurii agricole. Tot prin intermediul Axei 1 de dezvoltare se oferă suport pentru stabilirea tinerilor în mediul rural, pensionarea timpurie, precum şi formare şi consultanţă.

- Axa 2 de dezvoltare, îmbunătăţirea mediului şi a peisajului

Prin intermediul celei de-a doua axe de dezvoltare se vor finanţa investiţiile nonproductive în domeniul agricol şi silvic, pentru promovarea unui management durabil şi ecologic al terenurilor agricole şi forestiere. Astfel, sunt acordate plăţi compensatorii pentru zonele cu handicap natural, sau zonele defavorizate, pentru agro-mediu, adică pentru metode de producţie agricolă ce sunt compatibile cu protecţia şi îmbunătăţirea condiţiilor de mediu. De asemenea, sunt acordate plăţi şi pentru prima împădurire a terenurilor agricole sau neagricole, precum şi plăţi pentru silvo-mediu, programul Natura 2000 pe teren agricol şi silvic şi pentru bunăstarea animalelor. În general, această axă de dezvoltare se adresează mediului înconjurător şi nu neapărat direct omului, sau producătorului agricol.

- Axa 3 de dezvoltare, calitatea mediului rural şi diversificarea economiei rurale

Prin intermediul acestei axe de dezvoltare sunt acordate plăţi pentru stimularea laturii economice, ca ţăranii români să nu mai producă doar pentru subzistenţă, ci pentru întreaga piaţă. Uniunea Europeană stimulează o piaţă pe care să existe competiţie şi diversitate de produse, întrucât, astfel are de câştigat consumatorul.

Axa trei se referă tocmai la transformarea agriculturii într-o afacere. Astfel, sunt acordate plăţi pentru crearea şi dezvoltarea microîntreprinderilor, precum şi pentru încurajarea agroturismului. Tot prin intermediul acestei direcţii de dezvoltare, se urmăreşte îmbunătăţirea calităţii vieţii în zonele rurale, prin crearea de servicii special pentru mediul rural, cum ar fi comerţul, recreerea, transportul, etc. De asemenea, şi pentru renovarea satelor, fiind vizate în special infrastructura şi clădirile. O altă componentă a acestei direcţii de dezvoltare este conservarea moştenirii rurale, măsurile de perfecţionare şi informare pentru agenţii economici şi dobândirea de animare pentru elaborarea şi implementarea strategiilor de dezvoltare rurală.

- Axa 4 de dezvoltare sau programul Leader

Programul Leader presupune strategii de dezvoltare locală pe bază de zonă, ce vizează teritorii rurale. El presupune parteneriate locale public-privat, precum şi abordarea de la bază la vârf, cu puterea de decizie a grupurilor locale pentru elaborarea şi implementarea strategiilor de dezvoltare locală şi proiectarea şi implementarea multisectorială a strategiei şi interacţiunea dintre agenţii şi proiecte din diferite sectoare economice locale. Altă latură a programului este implementarea abordării proiectelor inovatoare şi implementarea proiectelor de cooperare. Tot programul Leader se ocupă şi de crearea de parteneriate locale.

Grupurile locale de acţiune (GAL) reprezintă o abordare de dezvoltare locală în parteneriat. Acestea trebuie să propună o strategie de dezvoltare locală şi să fie responsabilă de implementare. Din componenţa grupurilor locale de acţiune fac parte parteneri din sectorul socio-economic local, precum şi agricultori şi reprezentanţi ai societăţii civile.

Euromituri

Încă înainte de aderarea la Uniunea Europeană, şi chiar şi acum, oamenii au făcut tot felul de speculaţii cu privire la o serie de norme comunitare, pe care le-au transformat în euromituri. Aşa au apărut mituri precum că porcul poate fi tăiat doar după ce a fost anesteziat sau că nu va mai fi permis să ţii animale în curte. Multe sunt doar speculaţii, fără un temei concret. În cele ce urmează, vom prezenta câteva din euromiturile care circulă în România.

1. Fermele de subzistenţă vor dispărea după aderarea RO la UE- FALS

Realitate este, însă, alta. Politica Agricolă Comună (politica agricolă ce se aplică în toate statele membre) nu este destinată gospodăriilor de subzistenţă (care produc pentru consumul propriu), ci fermelor care produc pentru piaţă. Politica Agricolă Comună acordă subvenţii pentru ca fermele de semi-subzistenţă (consum propriu ^ vânzare) să devină viabile.

2. Uniunea Europeană va transforma milioane de agricultori în şomeri – FALS

În Politica Agricolă Comună nu există limitări ale numărului de persoane care pot munci în domeniul agricol. Scăderea continuă a numărului de oameni angajaţi în agricultură în Europa a fost cauzată de nevoia de rentabilizare a sectorului; în plus, această reducere depinde strict de strategiile şi obiectivele avute în vedere de fiecare stat membru UE.

3. Aderarea la UE va face să dispară zaibărul şi căpşunica – FALS.

În negocieri, s-a obţinut recunoaşterea întregii suprafeţe de vie. Uniunea Europeană interzice doar anumite tipuri de vii hibride. România a obţinut în negocieri ca numai 30.000 ha să fie înlocuite. Înlocuirea se va face până la sfârşitul anului 2015. Viile hibride plantate pe suprafeţe mai mici de 0.1 ha nu trebuie înlocuite, dacă producţia va fi destinată pentru consumul familial şi nu pentru comercializare.

4. UE ne spune când şi cum ne putem tăia copacii din curte - FALS

Fiecare proprietar poate decide dacă şi cum îşi taie un copac în curtea proprie. Excepţie fac monumentele naturii. Pentru domeniul public, decid autorităţile locale sau centrale.