Plecarea Angelei Merkel „lasă un vid“ în politica europeană

Alegerile parlamentare care au avut loc ieri în Germania marchează începutul unei noi ere atât pentru politica internă a republicii federale, cât și pentru cea europeană: era post-Merkel. Dacă pe plan extern, potrivit analiștilor, retragerea Angelei Merkel, de 16 ani la putere, va crea un vid în cadrul Uniunii Europene, pe plan intern, germanii sunt gata de o schimbare, având în vedere estimările care arată că partidul actualului cancelar este pe o pantă descendentă în preferințele alegătorilor. 

Angela Merkel, acum în vârstă de 67 de ani, a anunţat în octombrie 2018 că actualul ei mandat, al patrulea, va fi şi ultimul. Decizia, venită după o înfrângere electorală suferită de partidul său, de creștin-democrați (CDU), în landul Hessa, marchează prima renunțare la o nouă candidatură, din 1949 încoace, a unui cancelar în exerciţiu.

Numită cancelar pe 22 noiembrie 2005, Merkel a deţinut acest post aproape la fel de mult timp ca Helmut Kohl (1982-1998), liderul german cel mai longeviv, puţin peste 16 ani -5.869 de zile, depășindu-l pe Konrad Adenauer, care a condus Germania de Vest timp de 14 ani. După terminarea alegerilor, Merkel nu va pleca imediat, ci va mai rămâne câteva luni în funcție până la alegerea noului cancelar de către camera inferioară a legislativului, Bundestag. În 2005, CDU-CSU (CSU este formaţiunea-soră din Bavaria a Uniunii Creştin-Democrate - CDU) şi SPD (Partidul Social Democrat) au avut nevoie de două luni pentru a forma o aşa-zisă mare coaliţie, iar în 2017 negocierile au durat mai mult de cinci luni.

Pe plan intern, Angela Merkel lasă o economie marcată de criza din industria automobilelor, datorată declinului motoarelor cu combustie cu consecinţe asupra celor 800.000 de angajaţi, și de nevoia de informatizare, domeniu în care Germania este „rămasă mult în urmă”, scrie AFP.

Pentru Uniunea Europeană, „plecarea sa lasă un vid”, a declarat politologul Janis Emmanouilidis, de la European Policy Centre (EPC). În cursul celor 16 ani în care s-a aflat la putere, Merkel a trebuit să facă faţă unei „crize permanente” a UE, de la cea financiară din 2008 până la pandemie, trecând prin Brexit, spune expertul citat de AFP.

Deși discursurile sale asupra Europei nu vor intra în istorie, cancelarul îşi lasă amprenta datorită talentelor sale de administrator pragmatic, care i-au permis să menţină unitatea statelor membre, forjând compromisurile necesare. Istoria va consemna și momentele controversate care au avut-o în prim-plan pe Angela Merkel, precum cel din timpul crizei euro, la începutul anilor 2010, când a întârziat ajutorul ţărilor aflate în dificultate, ca Grecia.

Totuși, liderul de la Berlin s-a comportat ca o „femeie de stat”, deschizând frontierele refugiaţilor în 2015, şi „a acţionat bine” în timpul pandemiei, acceptând planul de salvare de 750 miliarde de euro, conchide fostul preşedinte al Comisiei Europene Jean-Claude Juncker, citat de Agerpres. (C. Z.)