Ploieşti, Călăraşi şi Bucureşti, cele mai poluate orașe din țară

Un studiu realizat de storia.ro bazat pe percepția cetățenilor privind gradul de poluare al orașelor din țară aratăcă cea mai scăzută calitate a aerului se regăsește în Ploieşti, Călăraşi şi Capitală, în timp ce la polul opus se află Braşov, Miercurea Ciuc şi Sfântu Gheorghe. Datele Ministerului Mediului în această privință indică, însă, că cele mai poluate orașe sunt București, Iași și Brașov.

Locuitorii celor trei orașe - Ploieşti, Călăraşi şi Bucureşti - percep aceste loca­lități ca fiind cele mai poluate din țară, potrivit cercetării storia.ro, în timp ce Braşov, Miercurea Ciuc şi Sfântu Gheorghe ar fi cele cu un grad ridicat al calității aerului. Lista oraşelor evaluate în cadrul aceluiași studiu continuă cu Focşani, Galaţi, Slatina, Reşiţa, Bacău, Satu Mare şi Brăila, toate considerate a fi poluate.

De partea cealaltă, orașele nepoluate sunt Braşov, Miercurea Ciuc şi Sfântu Gheorghe, urmate de Râmnicu Vâlcea, Piatra Neamţ, Sibiu, Cluj-Napoca, Piteşti, Slobozia şi Botoşani.
La nivel de regiuni istorice, Transilvania a fost desemnată de peste 40.000 de români ca având cea mai bună calitate a aerului, pe când Bucureşti-Ilfov se află pe ultimul loc, cu cea mai scăzută calitate a aerului din România.

Studiul arată că, în general, oraşele și cartierele cu o densitate ridicată a populaţiei sunt şi zonele percepute de cetăţeni ca având cea mai scăzută calitate a aerului. Modul cum privesc cetățenii orașele în care locuiesc în privința calităţii aerului constituie cea de-a patra temă a studiului amplu realizat de storia.ro şi agenţia de cercetare D&D Research, denumit „Oraşele şi cartiere din România”, ce este încă în desfășurare și se va încheia la finalul acestui an. Până în prezent, 199.621 de români au răspuns chestionarului.

În realitate, rezultatele monitorizării calității aerului publicate de Ministerul Mediului arată că cele mai poluate trei orașe sunt București, Iaşi şi Braşov, acestea aflându-se și pe lista neagră a Comisiei Europene (CE). De altfel, situația acestor trei orașe a pus România în fața declanșării preinfringementului de către CE. Reprezentanții europeni au trimis o scrisoare autorităților de la București în care atențio­nea­ză că normele de poluare a aerului, în special pentru pulberi în suspensie, PM10, sunt depășite și menționează că autoritățile au obligația de a elabora un Plan Integrat de Calitate a Aerului, care poate scoate România din situația de infringement.

Particulele fine (PM10) provin din emisiile generate de industrie, trafic și încălzirea locuințelor și pot cauza astm, afecțiuni cardiovasculare, cancer pulmonar și deces prematur. În conformitate cu legislația Uniunii Europene, statele membre au obligația de a limita expunerea cetățenilor la particulele de acest tip.

Mai mult, în legislația europeană, care ar trebui aplicată în orice oraș din spațiul comunitar, este trecut un indicator ce privește spațiile verzi pe cap de locuitor. Astfel, Bruxellesul consideră ca stare de normalitate existența a 26 de metri pătrați de spațiu verde pentru fiecare locuitor și că fiecare cetățean ar trebui să aibă acces la un parc la cel mult 15 minute de mers pe jos. Mai exact, un oraș cu o populație de 100.000 de locuitori ar trebui să aibă 2.600.000 m² (2,6 km²) de spațiu verde.