Polemică europeană privind cultivarea organismelor modificate genetic

Controversa privind decizia de cultivare a organismelor modificate genetic a luat amploare în interiorul Uniunii odată cu decizia Executivului european de a lăsa libertate statelor membre în legătură cu acest aspect. Societatea civilă şi presa europeană a reacţionat prompt, însă diferit, în funcţie de interesele regionale şi economice.

Comisia propune ca statele membre să aibă libertatea de a decide asupra unei probleme extrem de spinoase, care a constituit, zeci de ani, un adevărat măr al discordiei în interiorul Uniunii: cultivarea, respectiv interzicerea organismelor modificate genetic. La jumătatea lunii iulie, Executivul a prezentat un pachet de propuneri în acest sens, societatea civilă şi presa europeană reacţionând prompt şi aducând numeroase critici propunerilor Comisiei, inclusiv avertizând asupra unor "ameninţări iminente".

Comisarul pentru sănătate, John Dalli, a declarat că experienţa în materie de OMG arată că statele membre au nevoie de o mai mare flexibilitate pentru a decide unde şi dacă doresc să le cultive.

Pachetul de măsuri adoptat cuprinde o comunicare, o nouă recomandare privind coexistenţa culturilor modificate genetic cu cele convenţionale şi/sau organice, precum şi un proiect de Regulament ce vizează modificarea legislaţiei privind OMG. Deciziile acestor state nu vor trebui autorizate de Comisie, dar statele respective vor trebui să informeze celelalte state membre şi CE cu o lună înainte de adoptarea acestor măsuri.

Propunerile Comisiei urmează a fi dezbătute de statele membre şi, după caz, vor intra în procesul de legiferare ordinară prin procedura de codecizie a PE şi Consiliului UE.

Reacţia societăţii civile europene

InfOMG, un ONG care oferă informaţii despre situaţia organismelor modificate genetic, a publicat o analiză a propunerilor Comisiei, la care au contribuit şi organizaţiile "Friends of the Earth" şi "Greenpeace": "Nu se prevede interzicerea cultivării de organisme modificate genetic bazată pe riscuri de mediu şi sănătate".

Se presupune că propunerea Comisiei Europene va da Statelor Membre UE un nou drept de a interzice cultivarea de OMG pe teritoriul lor, însă există deja în Europa decizii de interzicere bazate pe studii ştiinţifice de evaluare a riscurilor de mediu şi sănătate. Cele două plante modificate genetic autorizate pentru cultivare în UE (respectiv porumbul MON810 şi cartoful Amflora) au fost interzise pentru cultivare în următoarele state: Franţa, Germania, Austria, Luxemburg şi Ungaria (decizii de interzicere a porumbului MON810) şi Ungaria, Luxemburg şi Austria (decizii de interzicere a cartofului Amflora). Conform art. 23 deciziile de interzicere pot fi adoptate doar temporar, însă Comisia a eşuat în 4 rânduri să anuleze interdicţiile naţionale de cultivare a OMG în cadrul Consiliului, datorită faptului că statele membre au votat cu majoritate calificată împotriva anulării acestor măsuri de protecţie.

De-a lungul anilor, statele membre şi autorităţile ştiinţifice competente au criticat insuficienţa evaluărilor de risc ale OMG asupra mediului şi sănătăţii, evaluări care stau la baza deciziilor Comisiei Europene.

Păreri diferite la nivelul statelor UE

Poziţiile ţărilor UE în această chestiune diferă, ceea ce face ca deciziile comune privind autorizarea unui produs modificat genetic să fie mai greu de luat.

Unele sunt receptive, susţinând că acest tip de recolte asigură o producţie mai mare şi sunt mai rezistente la dăunători. Altele rămân preocupate de problema riscurilor pentru sănătate şi mediu. Mulţi agricultori se tem că aceste culturi ar putea contamina recoltele organice şi convenţionale, care ar fi astfel mai greu de comercializat sub eticheta de produse fără OMG.

În UE, OMG-urile se cultivă pe scară mult mai redusă comparativ cu SUA, Brazilia şi Argentina. În prezent, doar două produse modificate genetic pot fi comercializate spre cultivare în UE şi doar unul dintre ele a fost aprobat pentru consum alimentar - un tip de porumb cu denumirea de MON810.

16 cereri de autorizare de plante modificate genetic sunt în acest moment pe lista de aşteptare (13 varietăţi de porumb modificat genetic, o varietate de soia, o varietate de sfeclă de zahăr şi una de cartof).

Presa europeană, între da şi nu

"Depuneţi armele în polemica asupra OMG în Europa", titrează "La Vanguardia": "Aceste noi propuneri deschid calea spre o interzicere nu doar pe motive agricole şi ştiinţifice, adesea criticate de către oficialii de la Bruxelles, ci şi, pe termen lung, pentru motive etice şi argumente sociale". Comisia Europeană, adaugă cotidianul din Barcelona, speră că "ţările care au blocat ani de zile în şir utilizarea de produse transgenice vor permite de acum înainte în Europa autorizarea noilor culturi". Astfel Spania, care produce 80% de porumb Monsanto în Europa, "este în favoarea regulilor comune pentru ansamblul UE", iar ţări ca Olanda, una dintre cele mai inovante din acest punct de vedere, "preferă un acord asupra unei soluţii care să pună capăt blocajului actual".

Austria, unde un ţăran din şapte este un producător bio, iar acest sector generează anual un miliard de euro ca cifră de afaceri, ar avea tot interesul să ducă muncă de convingere pentru interzicerea OGM, constată "Die Presse". Dar politicienii şi lobbyiştii preferă demagogia anti-ştiinţifică acestui "calcul legitim". Unii agită ideea pericolului "uriaşilor răi din industria agroalimentară", alţii se bucură de faptul că "fiecare ţară va putea decide ce tip de producţie alimentară doreşte, o producţie industrială lipsită de gust sau o producţie diversificată şi apropiată naturii". "Măcar de-ar fi atât de simplu!", exclamă "Die Presse": "În Europa, agricultura a devenit de mult timp o industrie. Cultura bio nu poate hrăni lumea. Iată de ce faptul că s-a ajuns ca Comisia să-şi cedeze competenţa decizională statelor membre este îngrijorător. În loc să dezbată cu cetăţeanul european, clar, asupra geniului genetic, politicienii au cedat unui lobbying grosolan şi panicii. Este cu siguranţă practic, dar în nici un caz nu este o bună politică".

Dincolo de aspectul moral şi al securităţii alimentare, liberalizarea culturilor OMG este şi o operaţiune proastă din punct de vedere economic, remarcă "Dziennik Gazeta Prawna": "Decizia Bruxelles-ului ar putea să bulverseze piaţa produselor agricole în Europa şi să asigure dominaţia puterilor OMG, cum ar fi SUA, Brazilia, Argentina, India, Canada şi China", explică ziarul. Ţările, cum ar fi Polonia, care se opun produselor modificate şi au introdus limite culturii lor, vor pierde din competivitate şi din veniturile din exporturi. Şi pentru UE, "aceasta se traduce prin mai multe subvenţii pentru agricultori şi o umflare a programelor de ajutorare".