Politica piscicolă, în discuţia miniştrilor Agriculturii din UE

▲ Ministrul sloven al Agriculturii, Pădurilor şi Alimentaţiei a prezidat Consiliul de Agricultură şi Pescuit, la care a participat şi comisarul european pentru agricultură, Mariann Fischer Boel ▲

Miniştrii participanţi la reuniune au discutat despre exerciţiul Health Check, un document denumit generic „Controlul de sănătate“, ce cuprinde clauze ce pot suferi modificări în cadrul reformei PAC, dar şi despre măsurile ce vor fi luate de fiecare stat membru odată cu expirarea în 2015 a regimului cotelor de lapte.

Noua reformă trebuie să răspundă unor chestiuni legate de eficientizarea sistemului ajutoarelor directe, refacerea algoritmului privind instrumentele de sprijin ale pieţei, concepute iniţial pentru un număr de şase state, dar şi noilor provocări ale schimbărilor de mediu, ale biocombustibililor, ale managementului apei şi ale protecţiei biodiversităţii.

Consiliul de Agricultură va lua o decizie şi în privinţa organismelor modificate genetic, respectiv în legătură cu cele cinci propuneri de aprobare a unor tipuri de seminţe de porumb modificate genetic (MON863x NK603 MAIZE, MON863x MON810 MAIZE şi MON 863xMON810xNK603 MAIZE, GA21 MAIZE) şi a unui tip de cartof modificat genetic (EH92-527-1).

De asemenea, s-a discutat şi despre situaţia dramatică a pieţei cărnii de porc, problema ridicată de oficialii danezi.

Printre alte teme ale întâlnirii se numără siguranţa alimentară, organismele modificate genetic, precum şi industria piscicolă.

Industria pescuitului din UE este a doua din lume ca mărime şi furnizează 7,3 tone de peşte. Pescuitul contribuie la produsul naţional brut cu 1% şi oferă 260.000 de locuri de muncă în UE. Politica europeană comună în domeniul pescuitului a fost creată în 1970, când s-a decis ca pescarii din Uniune să aibă acces la apele tuturor statelor membre. De la 1 ianuarie 2003, Uniunea Europeană are o nouă politică pentru pescuit. Politica europeană comună în domeniul pescuitului avea nevoie de o reformă, deoarece nu era îndeajuns de eficientă în conservarea populaţiilor de peşte, în protejarea mediului marin şi în furnizarea alimentelor de calitate către consumator. Din cauza pescuitului, unele specii de peşti, precum codul, sunt pe cale de dispariţie. În plus, această situaţie are un impact negativ semnificativ asupra veniturilor pescarilor şi ecosistemului marin. Reforma era necesară pentru o politică piscicolă durabilă din punct de vede biologic, economic şi care să ţină cont de protejarea mediului înconjurător.

Politica europeană în domeniul pescuitului include mai multe măsuri de limitare a impactului negativ al pescuitului asupra mediului înconjurător. Printre acestea se numără protejarea mamiferelor marine, a păsărilor şi a broaştelor ţestoase de mare, a peştilor tineri şi a speciilor vulnerabile.

3,8 miliarde de euro prin Fondul European pentru pescuit

Fondul European pentru pescuit este componenta financiară a politicii comune pentru pescuit şi acoperă şapte ani (2007-2013), cu un buget total de 3,8 miliarde de euro. Fondul sprijină obiectivele politicii comune pentru pescuit prin asigurarea continuităţii activităţilor de pescuit, exploatarea raţională şi protejarea resurselor de pescuit, dezvoltarea de întreprinderi viabile în sectorul de pescuit, dezvoltarea şi îmbunătăţirea calităţii vieţii în zonele dependente de pescuit.

„Consider că este important să asigurăm durabilitatea politicii europene în domeniul pescuitului, să oprim pescuitul ilegal şi să creăm pe termen lung o bază care să asigure mijloacele de trai pentru pescarii din regiunile de coastă“, a susţinut Georg Jarzembowski, membru al Comisiei pentru pescuit (Grupul Partidului Popular European (Creştin-Democrat) şi al Democraţilor Europeni, Germania).

Lupta împotriva pescuitului ilegal este subliniată de Stavros Arnaoutakis (Grupul Socialist din Parlamentul European, Grecia): „Provocările noi ca schimbarea climatică, poluarea apelor, reducerea populaţiilor de peşte şi sărăcirea ecosistemelor marine au creat nevoia luptei împotriva pescuitului ilegal şi a practicilor distructive“.