Necesitatea înfiinţării la nivel naţional a unei structuri specializate în intervenţii în situaţii de criză epidemiologică, microciparea animalelor din ferme şi modificarea legislaţiei, astfel încât să
Poluarea aerului afectează sănătatea a un milion de români
Aproximativ un milion de români suferă de afecţiuni respiratorii din cauza aerului poluat, iar Bucureşti, Iaşi şi Braşov sunt oraşele cu cele mai mari probleme din punct de vedere al calităţii aerului. În acest context, un consilier municipal a iniţiat un proiect de hotărâre care ar urma să interzică, gradat, între orele 6:00 și 22:00, în Bucureşti, circulaţia autovehiculelor poluante.
Anual, 28.000 de români mor din cauza anumitor probleme cauzate de aerul poluat cum ar fi bronşitele, astmul sau bolile cardiovasculare, iar aproximativ un milion de români suferă de afecţiuni respiratorii, potrivit informaţiilor Agenţiei Europene a Mediului. Totodată, studiile arată că Bucureştiul este una dintre cele mai poluate capitale din Europa, iar în Iaşi şi Braşov nivelul particulelor care provin de la emisiile poluante generate de industrie şi trafic depăşeşte, zilnic, nivelul maxim acceptat de legislaţie.
Având în vedere aceste statistici alarmante, Societatea Română de Alergologie şi Imunologie Clinică (SRAIC) împreună cu Societatea Română de Pneumologie (SRP) au lansat o campanie, în perioada 16 aprilie - 6 mai, de conştientizare a calităţii aerului pe care îl respirăm şi a efectelor pe care le are aerul poluat asupra sănătăţii românilor.
îCalitatea aerului pe care‑l respirăm depinde atât de factorii iritativi, incluşi în ceea ce numim poluare, cât şi de particulele biologice, care sunt mai puţin cunoscute. Ele sunt reprezentate, în exterior, de granulele de polen ale plantelor alergizante şi diverse specii de mucegaiuri, iar în interior, de acarienii din praful de casă, părul animalelor de companie sau mucegaiuri”, a explicat, prin intermediul unui comunicat de presă, dr. Polliana Leru, medic primar alergologie şi imunologie.
Societatea Română de Pneumologie estimează că numărul persoanelor care suferă de astm a ajuns la aproape un milion, adică aproape 6% din populaţia României.
„Poluarea, după tabagism, reprezintă a doua cauză majoră de afecţiuni respiratorii, uneori puţin luată în calcul de către medicii de familie şi specialişti. Cu toate acestea, implicarea aerului poluat poate fi identificată acolo unde primele explicaţii ale instalării sau agravării unei afecţiuni respiratorii nu pot fi găsite”, a explicat prof. dr. Florin Mihălţan, medic primar pneumologie, potrivit Mediafax.
Traficul rutier fiind sursa numărul unu a poluării aerului din Capitală, consilierul municipal Lucian Iliescu (PMP) a iniţiat un proiect de hotărâre care propune eliminarea vehiculelor poluante de pe străzile Capitalei.
Astfel, potrivit proiectului, începând cu data de 1 ianuarie 2019, s‑ar interzice circulaţia autovehiculelor care sunt încadrate în clasa de poluare 0, 1, 2 sau nu sunt încadrate în nici o clasă de poluare, pe teritoriul municipiului Bucureşti, zilnic, în intervalul orar 6:00 - 22:00. Ulterior, din anul 2020, s‑ar interzice circulaţia autovehiculelor încadrate în clasa de poluare 3, zilnic, în intervalul orar 6:00 - 22:00, iar din anul 2021 ar urma să fie interzisă circulaţia autovehiculelor încadrate în clasa de poluare 4, zilnic, în acelaşi interval orar.
Consilierul general a precizat, pentru Agerpres, că proiectul urmează să intre în dezbatere publică şi că va figura pe ordinea de zi a şedinţei CGMB din luna mai.
Proiectul menţionează că, potrivit datelor Oficiului European de Statistică, în anul 2015 doar 22% dintre locuitorii Capitalei se declarau mulţumiţi de calitatea aerului şi 31% de nivelul de zgomot din oraş.
Specialiştii atrag atenţia că şi aerul din interior poate fi poluat, precizând că praful de casă este una dintre cele mai importante şi mai periculoase surse alergenice din interior, care conţine acarieni, minerale din exterior şi alte particule care pot să declanşeze reacţii alergice severe şi astm. S‑a constatat că, în medie, într‑o casă obişnuită, se strâng 18 kilograme de praf, într‑un singur an.