Victoria republicanului Donald Trump la alegerile prezidenţiale americane, continuarea războiului din Orientul Mijlociu sau Jocurile Olimpice de la Paris se numără printre evenimentele care, potrivit unei
Populaţia globului suferă de sete
Deşi cea mai mare parte a suprafeţei Pământului este acoperită de ape, doar trei miimi din întregul rezervor lichid al planetei este potabil, iar o treime din populaţia globului are acces limitat la apă. În acest an, tema Zilei Mondiale a Apei, marcată pe 22 martie, a fost "Clean Water for a Healthy World" - apă curată pentru o lume sănătoasă.
În acest an, tema Zilei Mondiale a Apei "Clean Water for a Healthy World" - apă curată pentru o lume sănătoasă, marcată pe 22 martie, a pus accentul pe creşterea informării publicului cu privire la calitatea apelor şi conservarea resurselor de apă. Potrivit ministrului Mediului şi Pădurilor, Laszlo Borbely, România este în urmă "cu câteva procente" faţă de angajamentele privind accesul la alimentarea cu apă, care acum este de doar 33% în mediul rural şi de 92% în mediul urban. "În ceea ce priveşte apa curată, în momentul de faţă, ţara noastră este rămasă în urmă în ceea ce priveşte canalizarea şi staţiile de epurare cu câteva procente - sub 10% - în raport cu angajamentele pe care ni le-am luat faţă de UE", a declarat Borbely, care a subliniat că apa curată nu mai este echivalentă cu cea din fântâni. Nici unul dintre marile oraşe nu are staţii de epurare la standarde europene Administraţia Naţională "Apele Române" (ANAR) informează că zilnic două milioane de tone de ape uzate sunt evacuate neepurate în apele din lumea întreagă, iar în România peste 50% din cantităţile de poluanţi evacuate în receptorii naturali provin din marile aglomerări umane. Chiar dacă, în perioada 2005-2008, s-a înregistrat o reducere cu 10% a cantităţii de poluanţi evacuate în receptori naturali, procentul de ape neepurate sau insuficient epurate rămâne în continuare destul de mare. În prezent, nici unul dintre marile oraşe ale României nu are staţii de epurare conforme cerinţelor europene, arată ANAR. "Nivelul de calitate foarte bună a apelor ridică standardul de calitate şi de viaţă al unei naţiuni, pentru că o apă de foarte bună calitate dovedeşte modul în care această naţiune s-a comportat faţă de apă de-a lungul istoriei sale şi, în acelaşi timp, o responsabilizează în prezent şi în viitor să conserve şi să protejeze calitatea apelor, prin aplicarea unor politici durabile de gospodărire a apelor", susţine David Csaba, director general al Administraţiei Naţionale "Apele Române". România va solicita Comisiei Europene excepţii de la obiectivele de mediu pentru corpurile de apă care nu vor atinge o stare corespunzătoare din punctul de vedere al calităţii până în 2015, acestea reprezentând 50% din totalul apelor, informează Administraţia Naţională "Apele Române". Conform rezultatelor obţinute prin elaborarea Planului Naţional de Management, din 3.399 de corpuri de apă de suprafaţă, 1.241 dintre acestea, reprezentând 36,5%, nu vor atinge o stare corespunzătoare a apelor până în 2015. De asemenea, din cele 142 de corpuri de apă subterană, 19 dintre acestea, adică 13,4%, nu vor atinge starea calitativă bună a apelor până în 2015. Aceste corpuri de apă nu corespund din punctul de vedere al calităţii, înregistrează în special depăşiri la azotaţi şi amoniu. Poluarea apelor este cauzată în principal ratei reduse a populaţiei racordate la sistemele de canalizare şi epurare a apelor uzate, nefuncţionării staţiilor de epurare existente, managementului necorespunzător al deşeurilor, adică depozitării necontrolate a deşeurilor pe malurile apelor sau în apă, sau protecţiei insuficiente a resurselor de apă. Potrivit ANAR, din cele 2.605 aglomerări, la sfârşitul lui 2009, existau fizic 658 reţele de canalizare, din care 516 erau funcţionale şi doar 21 conforme, restul fiind în diferite stadii de execuţie. Conform cerinţelor impuse de UE, până în 2018, România trebuie să construiască 50.000 kilometri de reţea de canalizare. Lipsa apei generează conflicte în lume Consumul zilnic de apă al populaţiei diferă foarte mult. Dacă pentru un german a fost estimat, la nivelul anului 2008, la 122 de litri pe zi reprezentând apă potabilă şi apă destinată altor nevoi casnice, pentru un italian necesarul calculat ajunge la 800 de litri, scrie "Deutsche Welle", citând "World Wilde Fund for Nature". Din cauza creşterii populaţiei planetei şi pretenţiile din ce în ce mai ridicate rezultate din stilul de viaţă contemporan au pus presiune pe rezerva existentă. În plus, scăderea volumului de apă potabilă a fost accentuată şi de modificările climatice globale. În lume trăiesc 1,1 miliarde de oameni fără acces direct la apă, iar acestora li se mai adaugă 1,5 miliarde pentru care rezervele accesibile de apă sunt insuficiente. Cei mai mulţi sunt concentraţi în Sahel (zona în continuă deşertificare de la marginea Saharei), în Orientul Mijlociu şi în anumite regiuni din centrul Asiei şi suferă efectiv de pe urma absenţei apei potabile. Există, însă, şi ţări în care problemele sunt generate de chestiuni de ordin administrativ şi tehnologic - în special precaritatea infrastructurii de transport şi reciclare, mai scrie publicaţia. Nu puţine sunt punctele de pe glob în care apa a generat tulburări sociale şi chiar războaie - în Asia Centrală, în nordul Keniei sau în Darfour, de exemplu.