Portretul-robot al antreprenorului din agricultură

Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România a lansat, zilele trecute, prima ediţie a studiului „Carta Albă a Agriculturii din România”, care încearcă să evalueze starea actuală a sectorului agricol şi principalele provocări şi oportunităţi pentru următorii ani. 

Documentul, susţinut de date statistice, interviuri şi analize realizate în 2024, se concentrează pe situaţia IMM-urilor agricole și arată că provocările majore cu care se confruntă sunt: fragmentarea terenurilor şi lipsa asocierii; infrastructura rurală deficitară şi accesul limitat la pieţe; finanţarea insuficientă şi acces dificil la credite pentru fermele mici şi medii; impactul schimbărilor climatice asupra producţiei agricole.

În privinţa obiectivelor pentru următorii trei ani, din studiu reiese că 32,5% dintre respondenţi urmăresc creşterea profitului, 25,5% sunt orientaţi spre creşterea investiţiilor, iar 17,25% preferă să menţină afacerea la dimensiunile curente. Ca solicitări ale antreprenorilor agricoli sunt enumerate creşterea subvenţiilor - 38%, dezvoltarea sistemului de irigaţii - 26,5%, modificarea Legii arendei - 24,75%, la egalitate cu Legea vânzării/cumpărări de terenuri.

Spre deosebire de antreprenorul român, al cărui profil indică o persoană matură, cu studii superioare, bărbat, căsătorit, cu doi copii, proprietar unic, care dedică săptămânal 46 de ore afacerii şi nu implică familia în activităţile firmei, antreprenorul din agricultură are aceleași coordonate de vârstă, studii, statut civil și proprietate, dar muncește 56 de ore săptămânal şi implică familia în firmă. La studiu au participat 560 fermieri din toate regiunile. (C. Z.)