Camera Deputaţilor, ca for decizional, a adoptat, zilele trecute, o propunere legislativă mult așteptată de fermieri. Actul normativ modifică Legea nr. 287/2009 privind Codul civil în sensul instituirii duratei are
Potențiali candidați pentru postul de secretar general al NATO
Cursa pentru conducerea NATO se intensifică, dar se desfăşoară în mare parte în culise, fără nici un semn privind un posibil câştigător, comentează Reuters, adăugând că norvegianul Jens Stoltenberg (foto), actualul secretar general, ar urma să renunţe la post la finalul lui septembrie, după 9 ani în această poziţie. Mulţi membri ai Alianţei ar vrea ca succesorul său să fie stabilit cel târziu la Summitul NATO din Lituania, de la mijlocul lunii iulie. Însă acest lucru înseamnă că acele 31 de ţări membre au prea puțin timp să ajungă la consensul necesar pentru a alege un nou lider și i-ar putea cere lui Stoltenberg să îşi extindă mandatul pentru a patra oară.
Secretarul britanic al apărării, Ben Wallace, este unul dintre candidații cu șanse, însă unele guverne vor în premieră o femeie în poziţia de secretar general NATO, astfel că şefa guvernului danez, Mette Frederiksen, este un concurent important. Mulţi ar prefera, de asemenea, un fost premier sau preşedinte, pentru a se asigura că liderul NATO are influenţă politică la nivel înalt. Alte state, în special Franţa, vor pe cineva dintr-o ţară UE.
În vârstă de 64 de ani, Stoltenberg a fost premier al Norvegiei. Mette Frederiksen îndeplineşte toate aceste criterii. Dacă ar ajunge în post, Mette Frederiksen ar fi al treilea şef al NATO la rând dintr-o ţară nordică. Asta în timp ce există voci care susţin că viitorul lider al NATO ar trebui să fie din Europa de Est, mai ales în contextul războiului din Ucraina. Printre alte nume vehiculate în mediul diplomatic şi media se numără şefa guvernului din Estonia, Kaja Kallas, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi şefa adjunctă a guvernului canadian, Chrystia Freeland.