Potențialul sectorului pescăresc din România „este enorm”

România are la dispoziţie 232 de milioane de euro pentru dezvoltarea sectorului pescăresc prin Programul pentru Acvacultură şi Pescuit (PAP) 2021-2027, 70% fiind fonduri europene, a declarat pentru Agerpres Gheorghe Ştefan, directorul general al Direcţiei Generale Pescuit din Ministerul Agriculturii. 

Noul program are trei priorităţi: pescuitul durabil (55 de milioane de euro), în care va intra modernizarea navelor de pescuit, a portului pescăresc Midia, a locurilor de debarcare şi a adăposturilor de pescari; promovarea durabilă a activităţilor de acvacultură (108 milioane de euro); dezvoltarea comunităţilor pescăreşti (54 de milioane de euro).

Printre obiective se numără și creșterea producţiei de peşte. „Din nefericire, după primele două programe de finanţare a sectorului pescăresc, România nu a reuşit să crească producţia din ciprinicultură (creşterea crapului, n.r.). Pe de altă parte, producţia la păstrăv a crescut de 10 ori faţă de anul 2007”, a spus Ștefan. De la 450 de tone de păstrăv s-a ajuns la 4.500 de tone, „dar la crap situaţia nu s-a îmbunătăţit deloc”.

Potrivit datelor oficiale, consumul anual de peşte a crescut de la 6,5 kg, în urmă cu 12-13 ani, la 8,5 kg, în prezent. „În România se consumă în jur de 140.000 de tone de peşte anual, iar potenţialul este enorm”, a arătat Ştefan. Din consumul anual, doar circa 25% este peşte autohton, restul fiind din importuri. 

În UE, consumul mediu anual este 22,5 kg, cu variații foarte mari între state. În Bulgaria şi Ungaria se consumă 2,5-3 kg, în timp ce în Portugalia - 76 de kg pe an. Cei mai mari consumatori de peşte din Europa sunt islandezii (90 kg), iar din lume, japonezii (130 kg). (C. Z.)