Poziționări înainte de summitul NATO de la Haga

Creșterea cheltuielilor pentru apărare a țărilor membre NATO până la 5% din PIB-ul propriu, schimbarea atitudinii SUA faţă de securitatea europeană și angajamentul pentru Ucraina vor fi principalele teme dezbătute la summitul Alianței care va avea loc peste o săptămână la Haga. Analiștii anticipează un summit dificil, mai ales din cauza reticențelor pe care unele state le au asupra țintei de 5% din PIB-ul național pentru bugetele militare.

Potrivit unui raport al NATO din iunie 2024, la nivelul anului trecut, 23 din cele 32 de state membre alocau apărării cel puțin 2% din PIB, țintă adoptată în 2006 ca recomandare și reafirmată în 2014, cu termen în 10 ani, adică până în 2024. Cele mai mari cheltuieli militare anul trecut au avut Polonia (4,12%), Estonia (3,43%), Grecia (3,1%), SUA (3,4 %), Letonia (3,15%), iar printre cele mai mici Spania, Canada, Italia, Slovenia, Belgia, cu alocări sub 2%.

Din acest ultim grup de state vine și rezistența în a ridica ponderea cheltuielilor cu armata la 5%, cerută de președintele american Donald Trump și propusă oficial liderilor statelor membre pentru a fi votată la summitul de la Haga de secretarul general al NATO, Mark Rutte. Cota de 5% din PIB ar urma să fie defalcată în 3,5% strict pentru apărare, plus 1,5% pentru investiţii în sectoare conexe, precum infrastructura, iar statele membre ar trebui să se angajeze asupra unor „planuri anuale” care să asigure atingerea noului obiectiv.

Prezent joia trecută la Roma, la o reuniune a ţărilor din grupul Weimar+, Rutte s-a declarat „destul de încrezător” că statele Alianţei vor ajunge „la o poziţie comună” asupra creşterii cheltuielilor militare la summitul din 24 şi 25 iunie. La același eveniment, ministrul italian de externe, Antonio Tajani, a declarat că ţara sa este favorabilă creşterii cheltuielilor de securitate, dar are nevoie „de cel puţin zece ani pentru a atinge noile obiective”, relatează Reuters.

Pe de altă parte, Spania va avea o poziţie „proprie şi curajoasă” în dezbaterea privind creşterea cheltuielilor militare, au declarat surse guvernamentale citate EFE. Potrivit acestora, premierul Pedro Sanchez va exprima rezerve faţă de ținta de 5%, mai ales că există şi alte ţări care nu văd cu ochi buni acest lucru, relatează EFE. Ministrul spaniol de externe, Jose Manuel Albares, a spus că, la summit, discuţia ar trebui să se axeze nu pe procentele alocate apărării, ci pe capacităţile necesare pentru a face faţă ameninţărilor actuale.

Tot în preambulul summitului de la Haga, preşedintele ceh Petr Pavel, care a condus Comitetul Militar al NATO în 2015-2018, s-a pronunţat joia trecută pentru o „autonomie operaţională” mai mare a structurii de comandă europene în cadrul NATO, cerând Alianţei să se pregătească pentru misiuni fără implicarea activă a SUA, informează DPA. (C. Z.)