Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Actualitate socială Prea puţini salariaţi şi prea multă muncă la negru

Prea puţini salariaţi şi prea multă muncă la negru

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Actualitate socială
Data: 08 Martie 2023

Țara noastră are o piaţă a muncii dezechilibrată structural, caracterizată de o participare prea mică la activitatea economică, de multă muncă la negru și de „un abuz de pensii speciale la vârste foarte mici”, potrivit economistului Ionuţ Dumitru. Pe segmentul de vârstă 55-64 de ani, doar un român din doi muncește, ponderea populației active în piaţa muncii de doar 46% fiind cea mai mică din UE.

„Avem prea puţini salariaţi şi multe alte forme de venit mult mai avantajoase din punct de vedere fiscal. A se vedea PFA, PFI, drepturi de autor, venituri salariale mascate în dividende la microîntreprinderi. Avem, de asemenea, multă muncă la negru. Foarte mulţi salariaţi cu salariu minim pe economie. Este de necrezut să ai 1,7 milioane sau chiar mai mult de salariaţi cu salariul minim pe economie, din 5 milioane şi ceva de salariaţi plătitori de taxe şi impozite”, a declarat Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank, la o dezbatere prilejuită de lansarea unor lucrări de specialitate apărute în colecţia „Biblioteca Băncii Naţionale a României”.

Potrivit economistului, rezolvarea problemelor din piaţa muncii ar presupune o reformă serioasă în sistemul de pensii în general, o reducere a poverii fiscale pe munca salarială, precum și încurajarea prelungirii vieţii active şi regândirea stimulentelor fiscale.

Pe lângă aceasta, Dumitru a subliniat că durata vieţii active este de 31,3 ani în România, cea mai mică din UE, o explicaţie pentru această situaţie fiind numărul relativ mare de pensionari speciali ieşiţi din activitate la vârste uşor peste 40 de ani. 

Economistul a făcut referire și la decalajele mari de dezvoltare, așa cum se reflectă din cifrele privind paritatea puterii de cumpărare și convergența cu media UE la acest indice. Cifrele din 2019, pe judeţe, arată că raportul dintre cel mai bogat judeţ, care este Bucureşti, cu 263% din media UE, la paritatea puterii de cumpărare, şi cel mai sărac, Vaslui, este de 6 la 1. Acest raport este printre cele mai mari din Europa. 

„Avem practic o Românie a extremelor. Avem o ţară a extremelor. Avem regiunea Bucureşti - Ilfov care la scară europeană este pe locul 14 din 242 de regiuni după clasificarea NUTS II regională la nivelul Uniunii Europene, cu un PIB/capita de 164% din media UE. Un astfel de nivel este peste regiuni precum Stuttgart, Viena, Bremen, Köln. Adică ai spune că avem un nivel de dezvoltare economică foarte înalt. Pe de altă parte, avem şi regiunea de Nord-Est pe aceeaşi clasificare, care este doar la 46% din media UE, la coada clasamentului, pe locul 226 din 242 de regiuni la scară europeană”, a spus Ionuţ Dumitru, potrivit Agerpres.

La nivel de judeţe, doar 15 județe din 42 au avut o creștere mai rapidă a PIB per capita decât media naţională. (C. Z.)