Pregătirea solului pentru perioada rece

Aratul de toamnă este cea mai importantă lucrare în grădină şi în câmp pentru culturile din anul următor.
Şi cu cât este făcut mai devreme şi mai bine, cu atât este mai eficient în creșterea producţiei.

Ştim că fermele agricole dispun de ingineri calificaţi care ştiu cum şi când se face aratul corect, însă este bine ca şi persoanele fără pregătire în domeniu să cunoască perioada potrivită pentru aratul de toamnă. În cursul lunii octombrie, de regulă, se încheie recoltarea. Terenurile trebuie eliberate cât mai repede şi efectuată arătura de toamnă. Aratul vă uşurează lucrările din primăvară şi trebuie executat cu cel puţin 2-3 săptămâni înainte de îngheţarea solului şi până la venirea perioadei ploioase sau căderea zăpezii. Arăturile de toamnă sunt destinate, în principal, culturilor care se seamănă primăvara, dar se menţin în proporţie mare şi pentru semănăturile de toamnă.

Diferenţe între aratul superficial şi cel adânc

Calitatea arăturii este asigurată nu numai de timpul când se execută, ci şi de starea solului înainte de arătură. Dacă arătura se face când solul este prea umed, brazda nu se mărunţeşte, rămâne sub forma unor fâşii, se rupe numai din loc în loc, nu se răstoarnă corespunzător şi resturile vegetale nu se acoperă în întregime. În condiţii de umiditate prea mică arătura rămâne bulgăroasă, brazda nu se mărunţeşte, rezistenţa la arat este mare, consumul de energie de asemenea. Specialiştii în horticultură spun că arăturile trebuie efectuate la timpul potrivit şi că întârzierea arăturilor pentru perioada de iarnă nu este indicată din cauza slabei calităţi şi a consumurilor exagerate. Adâncimea arăturii este influenţată de umiditatea solului, urmărindu-se ca prin creşterea adâncimii să nu se scoată bolovani. De asemenea, depinde şi de plantele ce urmează a fi cultivate, de tipul şi categoria de sol şi de adâncimea la care a fost arat terenul anul precedent. Nu toate plantele reacţionează la fel faţă de adâncimea arăturilor de toamnă. Unele culturi, cum sunt porumbul, floarea-soarelui, sfecla de zahăr, soia, cartoful, rădăcinoasele reacţionează foarte bine la arături foarte adânci, de 28-30 cm, comparativ cu altele, care solicită arături mai la suprafaţă (22-25 cm), cum ar fi: cerealele de primăvară, mazărea, cânepa, inul pentru ulei. Aratul mai adânc ajută foarte mult la combaterea rozătoarelor, cum sunt şoarecii de câmp, care au cuiburile la adâncimea de 15-25 cm. La o arătură mai la suprafaţă, sub 15 cm, cuiburile acestora nu sunt atinse şi rezervele de hrană nu le sunt risipite. Aratul adânc distruge şi sporii bacteriilor şi ciupercilor care produc bolile plantelor cultivate. O arătură superficială păstrează aceşti spori aproape de seminţele plantelor cultivate şi probabilitatea de infecţie este mult mai mare. Arătura superficială se execută la adâncimea de 12-18 cm, pe terenurile afânate, curate de buruieni, cu puţine resturi vegetale. Sub arătură se pune gunoi de grajd, calculând 20-25 de tone la hectar, acolo unde în primăvară se va semăna porumb sau se vor planta cartofi.