Politica Agricolă Comună (PAC) are nevoie de un buget separat, iar fermierii trebuie să fie siguri că vor primi banii fără condiții referitoare de exemplu la statul de drept, a afirmat comisarul european pentru
Pregătirile pentru mesele cu invitaţi
Regulile bunelor maniere se aplică şi în cazul organizării meselor, mai mult sau mai puţin festive, pe care le oferim rudelor şi prietenilor, mai mult sau mai puţin apropiaţi. Ocaziile care merită sărbătorite sunt cele mai diverse: botezul, căsătoria, aniversări ale zilei de naştere, onomastici, Revelionul, reuşitele la diverse examene etc. Toate adună în jurul unei mese pe cei apropiaţi, care împărtăşesc astfel bucuriile şi realizările gazdei.
Primirea oaspeţilor solicită gospodinei cunoştinţe, muncă şi inventivitate. După cum este precizat în recomandările doamnei Smaranda Sburlan, fiecare fel de vizită are anumite "legi" care trebuie respectate. Orele pentru care se fac invitaţiile sunt diferite, în funcţie de ocaziile de care sunt prilejuite. Astfel, pentru micul dejun (până în ora 10:00) nu se invită decât prietenii foarte intimi. Aniversările copiilor sau ale adolescenţilor, nunţile de aur sau de argint se sărbătoresc de obicei la orele prânzului (13:00-15:00). Doamnele pot face invitaţii la cafea între orele 17:00-19:00. Zilele onomastice sau aniversările de naştere încep de obicei la ora 18:00. Un cocteil se organizează între orele 17:00 şi 19:00, iar o masă de seară începe la ora 20:00. Plăcerea micului dejun Fiecare tip de reuniune, începând cu micul dejun şi terminând cu logodnele sau aniversarea nunţilor de aur, are specificul şi particularităţile lui. Astfel, micul dejun se poate servi pe masa din camera de zi, pe balcon, în ceardac sau în grădină. Meniul unui mic dejun se compune de obicei din: ceai sau lapte cu cacao, ouă, jambon, miere, brânzeturi, fructe şi cafea. Este masa la care se servesc băuturi calde şi aperitive reci. Mesele în doi, dejunurile intime permit acoperirea mesei cu seturi decorative de masă speciale. Acestea pot avea formă pătrată, rotundă sau dreptunghiulară. Sunt de obicei confecţionate din damasc şi se pot ornamenta cu o broderie simplă. Aceste minifeţe de masă se pun sub fiecare tacâm. Se aşază apoi farfuria pentru servit sendvişuri. În dreapta ei se aşază cuţitul, iar în stânga, furculiţa. Farfurioara cu ceaşca pentru ceai şi linguriţa se aşază tot în partea stângă. Pe masă se aşază platourile cu aperitive, serviciile de sare, piper, muştar şi pâinea într-un coşuleţ. Dacă doriţi să daţi un aer special mesei, puteţi pune şi o vază cu flori. Prânzul se ia cu prietenii şi familia Masa de dejun este o masă la care se servesc de regulă preparate calde. La ea se invită de obicei prieteni intimi sau rude. Se servesc mai multe feluri: aperitive, peşte, supe sau ciorbe, friptură cu garnitură şi salată, un desert, fructe şi cafea. Faţa de masă se aşterne peste o altă acoperitoare din molton sau o altă ţesătură moale. Farfuriile trebuie aşezate la cel puţin 60 de centimetri distanţă între ele, şi nu prea aproape de marginea mesei. În dreapta se aşază cuţitele pentru friptură, cu partea ascuţită spre farfurie, lingura şi cuţitul pentru peşte. În stânga se aşază furculiţa şi, pliat frumos, şervetul de masă. Acesta se poate pune împăturit şi peste farfurie. Şervetele din pânză trebuie să fie din acelaşi set cu faţa de masă. La mesele cu prieteni intimi sau în familie se pot folosi şi şerveţelele din hârtie. "Ritualul" cafelei de la ora cinci La cafeaua sau ceaiul de după-amiază se servesc lichioruri fine, prăjituri uscate, fără multă cremă, cu puţină frişcă. Tacâmurile folosite sunt cele mici pentru aperitive sau desert. Dacă se pune frişcă în cafea, aceasta se ia cu linguriţa din bol numai în momentul în care se pune în ceaşcă. O masă cu rotile aşezată în apropiere va păstra la îndemâna gazdei carafele de cafea, ceai sau lichior. Cafeaua turcească se serveşte preparată în ceşti, fără linguriţe. Nu se aduce la masă ibricul, chiar dacă are încrustaţii de argint. Cafeaua la filtru se aduce în cafetieră, neîndulcită, dar cu zaharniţa şi linguriţa specială sau cleştişorul pentru zahăr alături. Fiecărui musafir i se aşază pe farfurioară o linguriţă şi un şerveţel. Gazda este cea care toarnă cafeaua în ceşti, iar oaspetele se serveşte cu zahăr după gust. Organizarea unui cocteil Cocteilurile sunt de obicei mai puţin pretenţioase în privinţa pregătirilor. Masa de cocteil este mai întotdeauna gen bufet suedez. Pe mijlocul mesei se aşază platourile cu preparate. Alături, în frapiere sau pe tăvi, se pun sticlele cu băuturi şi apă minerală. Bunul-gust impune ca pe masa-bufet să se aşeze o glastră cu flori. Pe aceeaşi masa trebuie să se afle suficiente farfurii, tacâmuri, pahare, şerveţele, precum şi băuturi răcoritoare. Ca preparate, în afară de aperitive, se pot servi pe platouri mari chifteluţe, cârnăciori, ficat de pasăre, fripturi porţionate mic, care se pot servi fără ajutorul cuţitului. Cocteilul nu este ocazia la care fumatul poate fi oprit sau fixat în timp. În camera pentru cocteil se vor aşeza din loc în loc scrumiere, chibrituri sau brichete şi cutii cu ţigarete. Farmecul meselor festive Mesele de seară sau dineurile sunt cele mai pretenţioase ocazii. De la acestea nu trebuie să lipsească fastul, iar prezentarea şi servirea trebuie să fie fără cusur, mai ales dacă printre invitaţi se află şi personalităţi de seamă. Faţa de masă trebuie să fie imaculată, spălată şi călcată ireproşabil. Astfel se accentuează nota festivă a evenimentului. Masa se acoperă mai întâi cu o faţă de molton pentru a proteja tăblia mesei de fierbinţeala farfuriilor şi atenua zgomotul manevrării tacâmurilor. Decorarea meselor festive are o importanţă aproape egală cu cea a preparatelor care se servesc la masă. Un efect decorativ deosebit îl constituie candelabrele şi fructierele asortate la culoarea feţei de masă. Se poate folosi o fructieră supraetajată, în spirală, pe care se aşază struguri, pere, mere, iar sus, în mijloc, un păhărel în care se pun câteva rămurele cu frunze şi fructe de căpşuni, de fragi, de coacăze negre sau roşii şi agrişe. Pe mijlocul mesei se aşază o glastră de flori. Florile trebuie să fie potrivit de înalte pentru a nu împiedica privirea oaspeţilor aşezaţi faţă în faţă. Lângă fiecare tacâm se pune câte o floare mică sau o crenguţă de brad. În general, masa trebuie să fie decorată după anotimp şi, foarte important, după culoarea feţei de masă. Astfel, pe o faţă de masă albă, cu farfurii albe, se pun şervete roşii şi câte un trandafir mic roşu. Violetele sunt potrivite la o faţă de masă bleu. Niciodată nu se va înlocui decorul floral natural cu flori uscate sau artificiale. La masa de Revelion şi de Crăciun se pune un brăduţ mic, acoperit cu zăpadă artificială. Candelabrele elegante cu lumânări colorate completează atmosfera deosebită a meselor festive.