Prejudecăţile despre romi analizate de francezi

"Romii au o cultură familială puternică, dar nu mai puternică decât imigranţii chinezi sau africani", spun specialiştii.

Două treimi dintre francezi consideră că romii sunt "un grup aparte", potrivit unui sondaj desfăşurat în acest an de Comisia Naţională Consultativă pentru Drepturile Omului. Cotidianul francez "Liberation" a publicat o analiză în care încearcă să demonteze principalele prejudecăţi despre comunitatea romă din Franţa. Articolul vine în contextul în care guvernul de la Paris analizează în aceste zile ridicarea măsurilor care limitează accesul cetăţenilor români şi bulgari pe piaţa muncii.

Cu privire la clişeul numărul unu "Romii sunt nomazi prin natura lor", antropologul Martin Olivera, membru al Observatorului european Urba-rom susţine că "Nu există romi sau ţigani nomazi", ci "există o minoritate de grupuri care au o tradiţie de mobilitate sezonieră, pe distanţe mici şi întotdeauna în funcţie de un punct de ancorare legat de munca lor: feronerie, muzică etc. Dar imensa majoritate este sedentară".

Clişeul numărul doi "Invadează Europa!" rezistă cu greu în faţa cifrelor, care arată că în Franţa numărul romilor "imigranţi" ar fi de aproximativ 15.000, dintre care jumătate copii. Cifra este una stabilă de mai mulţi ani, în pofida politicilor de expulzare. Altfel spus, sunt aceleaşi grupuri care vin şi pleacă prin sistemul de ajutor acordat la repatriere, nu un "rezervor inepuizabil", aşa cum susţin formaţiunile naţionaliste, subliniază cotidianul "Liberation".

Clişeul numărul trei "Se adună în tabere" este rezultatul sărăciei în care se află aceştia. "Mulţi romi trăiesc mai mult decât normal, în apartamente, case, dar aceştia sunt invizibili pentru societate. Există prin urmare un efect de lupă asupra altora, care sunt în tabere pentru că nu au unde să meargă în altă parte", subliniază Malik Salemkour, vicepreşedintele Ligii pentru Drepturile Omului. Regruparea este un reflex al întrajutorării şi siguranţei.

Clişeul numărul patru "Sunt hoţi de găini" este, de asemenea, o consecinţă a sărăciei şi stigmatizării, susţin asociaţiile.

Clişeul numărul cinci "Nu vor să vorbească limba franceză". Majoritatea copiilor, atunci când sunt şcolarizaţi aşa cum prevede legea franceză pentru persoane cu vârste sub 16 ani, învaţă destul de repede franceza. Lucrurile se complică odată cu expulzările, care determină o întrerupere a şcolarizării, concluzionează analiza. (Bogdan Cronţ)