Preocupări pentru readucerea Lacului Sfânta Ana într-o stare naturală

Calitatea apei Lacului Sfânta Ana s-a înrăutăţit în ultimii ani, specialiştii căutând soluţii de readucere a lacului la starea sa naturală. Scăderea calităţii apei poate fi uşor detectată vizualizând transparenţa apei, spun specialiștii. Dacă în 2012, în zona cea mai adâncă a lacului (6-6,5 m adâncime), apa era transparentă în toată adâncimea, în aprilie 2019, chiar după topirea gheţii, transparenţa era de numai 1,4 metri.

Directorul Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate (ANANP) Harghita, Demeter László, a explicat, pentru Agerpres, că lacul, fiind un ecosistem închis, cu un volum al apei relativ mic, este foarte sensibil la poluare, iar scăldatul şi toaletele tradiţionale reprezentau o sursă de azot şi fosfor, care sunt nutrienţi pentru alge. Specialistul a arătat că, potrivit măsurătorilor, nivelul acestor elemente „nu arăta o situaţie deosebit de gravă“, dar din anul 2018, atunci când s-a şi interzis scăldatul în lac, s-a constatat o schimbare vizibilă a culorii apei spre verde. Modificarea se datorează schimbării compoziţiei de specii de alge din lac, care în ultimii ani a ajuns să fie dominată de o singură specie de alge verzi unicelulare, care formează reţele în apă şi se înmulţesc foarte mult.

Fenomenul se numește eutrofizare sau înflorire a apei, cu consecințe foarte grave asupra echilibrului biologic al lacului. Situaţia a fost explicată presei şi de conferenţiarul universitar dr. Máthé István, care din 2012 realizează studii fizico-chimice, algologice şi microbiologice în cazul Lacului Sfânta Ana. „Până nu demult, lacul era considerat unul din cele mai curate lacuri din ţară, însă în ultimul deceniu asistăm la eutrofizarea accentuată a lacului. (...) În anul 2016 a început să apară în număr semnificativ o algă verde, care din mai 2018 a devenit specia dominantă în lac. Această algă verde apare în număr mare chiar după topirea zăpezii, şi de aici vine culoarea verde actuală a lacului“, a explicat conferenţiarul.

Acesta a precizat că o altă problemă este prezenţa masivă a carasului argintiu (Carassius gibelio), o specie invazivă ce se presupune că a fost introdusă artificial în lac de către pescari, care a ajuns să consume zooplanctonul, iar absenţa organismelor filtratoare a condus la înmulţirea algelor. Máthé István consideră că soluţia de rezolvare a problemei este eliminarea carasului argintiu din lac, dar şi rezolvarea problemei toaletelor şi practicarea în zonă a unui turism ecologic.

Situat la aproximativ 950 de metri altitudine, în masivul Ciomatu Mare, Lacul Sfânta Ana este singurul lac vulcanic din România, se întinde pe 20 de hectare şi are o adâncime de aproximativ şapte metri. Nefiind alimentată de izvoare, apa lacului provine numai din ploi şi din topirea zăpezii, iar până nu de mult era considerat unul dintre cele mai curate lacuri din ţară.