Presa de la Kiev caută miza crizei diplomatice româno-ucrainene

▲ Presa şi oficialii ucraineni cred că România are interese teritoriale faţă de ţara vecină ▲ Principalul responsabil pentru aceste intenţii ar fi Traian Băsescu ▲ În plus, Kievul crede şi într-o miză economică a recentei crize diplomatice cu Bucureştiul ▲

Conflictul diplomatic dintre Ucraina şi România provoacă reacţii diverse în presa de la Kiev. În vreme ce unii cred că tot acest caz este legat de mize economice, alte ziare cred că el ar fi fost generat la Cotroceni, pentru a folosi în cursa electorală din toamnă. Între timp, a apărut şi confirmarea oficială a expulzării unor diplomaţi români.

Miza e canalul Bâstroe?

Presa din Ucraina susţine că adevărata miză a scandalului de spionaj declanşat la Bucureşti ar putea fi discreditarea internaţională a Ucrainei şi construirea unor porturi româneşti pe Dunăre. „România vrea să creeze Ucrainei imaginea unei ţări care spionează împotriva NATO“, susţine Vitali Kulik, analist apreciat la Kiev şi citat de ziarul Segodnya. În plus, spune Kulik, România a declanşat războiul diplomatic pentru a acoperi intenţiile sale de a construi mai multe porturi pe canalul Dunăre-Marea Neagră, în ciuda restricţiilor de mediu internaţionale, şi pentru a opri construirea canalului Bâstroe, miză economică vitală pentru Ucraina.

Revendind la războiul expulzărilor reciproce, cotidianul „Ukrainskaia Pravda“ susţine că cei doi diplomaţi români, Radu Filip - ataşat militar la ambasada României şi Iustinian Focşa - secretar la consulatul din Cernăuţi, ar fi fost informaţi încă de joi că trebuie să părăsească ţara. Cei doi ar fi fost acuzaţi că au pus în pericol securitatea naţională a Ucrainei. Concret, românii ar fi încurajat şi finanţat aspiraţiile separatiste şi unioniste în regiunile ucrainene locuite de români.

Băsescu, făcut responsabil pentru criză

În acelaşi timp, alţi jurnalişti pun toată această criză pe seama vieţii politice de la Bucureşti. „Cauzele expulzării recente a diplomaţilor ucraineni din România sunt legate de încercarea actualului preşedinte român Traian Băsescu de a-şi ridica ratingul său electoral“, scrie săptămânalul ucrainean „Zerkalo Nedeli“ („Oglinda săptămânii“). În noiembrie 2009, în România au loc alegeri prezidenţiale şi actualul şef al statului Traian Băsescu „pune la cale planuri de a rămâne pentru un al doilea mandat prezidenţial“, adaugă publicaţia.

În contextul deciziilor luate de Curtea Internaţională de Justiţie de la Haga, mai scrie „Zerkalo Nedeli“, Traian Băsescu planificase să viziteze Ucraina, în timpul căreia „nu intenţiona să semneze acordul privind micul trafic de frontieră, dar intenţiona să se întâlnească cu reprezentanţii organizaţiilor româneşti în raioanele unde românii trăiesc compact şi să deschidă o serie de aşezăminte şcolare“, ceea ce, în opinia săptămânalului ucrainean, ar fi permis ridicarea unor pretenţii teritoriale faţă de Ucraina.

Aceeaşi publicaţie îşi continuă acuzaţiile la adresa României şi a preşedintelui Traian Băsescu. „Şi dacă preşedintele Băsescu nu a reuşit să devină un strângător de teritorii româneşti, atunci acest politician nu are nimic împotrivă să-şi ridice ratingul pe seama unui gest demonstrativ de luptă împotriva unui «duşman» extern“, susţine Zerkalo Nedeli. „Iar candidaţii în acest rol pentru Bucureşti nu sunt mulţi. Ungaria, cu care România a avut mulţi ani relaţii tensionate, este aliat în NATO şi partener în UE. Bulgaria este de asemenea membră a NATO şi UE. Moldova - este ţara pe care actualul preşedinte român o consideră o greşeală pe harta Europei, întrucât ea este străvechi teritoriu românesc. Din Rusia vine gaz pentru locuinţe şi întreprinderile din România. De aceea Bucureştiul intenţionează în ultima vreme să-şi întărească relaţiile cu Moscova. Rămâne Ucraina care din cauza permanentei sale crize politice interne este considerată de mulţi slabă şi supusă“, mai scrie „Zerkalo Nedeli“.

În încheierea comentariului său, publicaţia ucraineană nu ştie dacă acest scandal de spionaj va creşte popularitatea preşedintelui Băsescu, dar crede că rezultatul concret al deciziei autorităţilor de la Bucureşti de a expulza ataşatul militar ucrainean este deteriorarea relaţiilor dintre Kiev şi Bucureşti şi „nu pentru câteva luni“.

Expulzarea diplomaţilor români, confirmată

Dincolo de speculaţiile presei de la Kiev, preşedintele Comisiei pentru integrare europeană a parlamentului ucrainean, Boris Tarasiuk, a confirmat faptul că Ucraina a expulzat doi diplomaţi români, în replică la declararea persona non grata în România a doi diplomaţi ucraineni. „Consider că răspunsul părţii ucrainene a fost unul absolut adecvat, noi nu trebuie să permitem nimănui, nici unuia din partenerii noştri internaţionali să discrediteze numele Ucrainei şi să atace interesele noastre naţionale“, a mai declarat Boris Tarasiuk, fost ministru de Externe, şef al diplomaţiei de la Kiev, când a fost semnat Tratatul dintre România şi Ucraina.

Analizând cauzele apariţiei acestei probleme în relaţiile dintre Bucureşti şi Kiev, Tarasiuk a afirmat că între cele două ţări a existat mult timp diferendul privind delimitarea platoului continental şi a zonelor economice exclusive din Marea Neagră, „pe lângă faptul că politicienii României nu o dată au ridicat pretenţii teritoriale faţă de Ucraina“.