Presa italiană: Dezacord major cu Bucureştiul în privinţa ţiganilor

▲ Marile jurnale din Italia relatează despre neînţelegerile româno-italiene în privinţa nomazilor ▲ Presa de la Roma este surprinsă de tonul dur folosit de Băsescu la conferinţa de presă oficială ▲ Preşedintele român a precizat clar că nu aprobă majoritatea măsurilor luate de Berlusconi împotriva ţiganilor ▲

Presa italiană este unanimă în a aprecia că între România şi Italia rămâne o distanţare profundă privind măsurile adoptate de guvernul italian în ceea ce priveşte pachetul siguranţei publice. Traian Băsescu nu a fost mulţumit pe deplin de asigurările premierului Silvio Berlusconi, toate ziarele italiene relevând insistenţa preşedintelui român, potrivit căreia „cetăţenii români sunt cetăţeni cu drepturi depline ai UE şi trebuie trataţi ca atare“.

Disensiuni Băsescu – Berlusconi

Cuvintele spuse de Traian Băsescu la încheierea conferinţei de presă de la Palatul Chigi (sediul guvernului italian) - „Dragă Berlusconi, în privinţa siguranţei greşeşti“ - au fost ca un duş rece pe care preşedintele Consiliului de Miniştri al Italiei, Silvio Berlusconi, nu l-a agreat cu siguranţă, relevă ziarul italian „La Stampa“. Brutal în claritatea sa, neobişnuit după criteriile a ceea ce constituie regulile „bon ton-ului“ diplomaţiei, preşedintele României, Traian Băsescu, a fost explicit: „Aş vrea să fiu clar, în cazul în care nu s-a înţeles: nu aprob o parte sau o mare parte din măsurile luate de guvernul italian“.

Potrivit aşteptărilor lui Berlusconi, vizita lui Băsescu trebuia să servească la înseninarea relaţiilor dintre cele două ţări, la explicarea raţiunilor pachetului privind siguranţa publică, a deciziei de a preleva amprentele digitale chiar şi pentru minorii care trăiesc în taberele de nomazi, la eliminarea percepţiei unor fenomene xenofobe în Italia şi la confirmarea angajamentului forţelor de ordine de a împiedica discriminările şi violenţele împotriva rromilor şi românilor.

Acord de suprafaţă

Potrivit La Stampa, pe durata unei mari părţi din conferinţa de presă, Berlusconi şi Băsescu au încercat să fie cât mai destinşi. Mai precis, afirmaţiile lui Băsescu păreau să vizeze detensionarea situaţiei: „Ne-am convins că guvernul italian a luat măsuri de siguranţă pentru protejarea propriilor cetăţeni. Şi ne-am convins că aceste măsuri nu sunt îndreptate împotriva românilor“. Berlusconi, la rândul său, a dat asigurări Bucureştiului: „Suntem bucuroşi să avem o comunitate românească numeroasă, aproape un milion de persoane care se integrează, aducându-şi o contribuţie la economia noastră“. Şi unul şi celălalt au reafirmat că nu poate exista înţelegere faţă de cei care comit delicte. Dar, evident, Berlusconi a eşuat în intenţia sa, deoarece distanţele dintre Roma şi Bucureşti rămân profunde mai ales privind problema amprentelor digitale luate minorilor din taberele de nomazi.

Şi Il Giornale remarca la rândul său că asigurările premierului Berlusconi nu l-au mulţumit deplin pe preşedintele român, care a declarat că nu le împărtăşeşte. Berlusconi a ţinut să sublinieze că nu există o atitudine negativă a populaţiei italiene faţă de românii din Italia, explicând că numeroasa prezenţă a imigranţilor ilegali - „42% în închisorile italiene“ - a determinat guvernul să adopte „o anumită rigurozitate faţă de cetăţenii străini ilegali şi neidentificaţi“.

Legislaţie şi bani

Dincolo de contrele verbale, şeful statului român a precizat că i-a înaintat ministrului italian de Interne, Roberto Maroni, un document de lucru privind o analiză a „ambiguităţilor“ din legislaţia italiană privitoare la respectarea principiului european al liberei circulaţii. Totodată, Băsescu a reamintit că a convenit cu Berlusconi ca Maroni să facă săptămâna viitoare o vizită la Bucureşti, pentru a încerca să găsească cu omologul său, Cristian David, soluţii în acest sens. De asemenea, Traian Băsescu a reiterat responsabilitatea pe care o are Executivul de la Bucureşti faţă de minoritarii rromi cetăţeni români din Italia, arătând că s-a convenit ca guvernele român şi italian să pregătească până la şedinţa comună din luna octombrie un proiect de incluziune a acestora.

Proiectul ar urma să fie adoptat cu ocazia şedinţei comune a celor două guverne, urmând ca apoi să fie susţinut de Uniunea Europeană cu fonduri pe diversele programe ce vor fi dezvoltate cu privire la locurile de muncă, educaţia şi alte necesităţi sociale ale minoritarilor rromi.