„Prima casă”, adresată celor cu venituri mici

Programul „Prima casă” ar trebui oprit gradual deoarece s-a abătut de la rolul său de program social şi a distorsionat piaţa imobiliară, susţin specialiştii. Pe de altă parte, autorităţile guvernamentale au anunţat deja că programul se va recalibra pentru a se adresa celor cu venituri mici care au nevoie de locuinţă, iar intervenţia statului prin garantare se va reduce gradual, începând cu 1 ianuarie 2018.

Imobiliarele sunt supraevaluate cu 20-25%, în acest moment, iar programul „Prima casă” ar trebui oprit gradual, susţine preşedintele Asociaţiei Analiştilor Finan­ciar-Bancari din România (AAFBR), Iancu Guda.

„Acum văd imobiliarele supraevaluate undeva la 20-25%. Dacă faci un calcul mediu cu chiria care poate fi încasată pe metrul pătrat, pe zece ani, cu un grad de ocupare de 90% al activului şi reinvestirea chiriei la un randament anualizat real de 3% pe o clasă de active cu risc sub medie cum ar fi obligaţiuni, atunci ajungi la un preţ pe metrul pătrat de 1.000 - 1.050 de euro. Astăzi este 1.250 euro”, a spus Guda, într-o conferinţă organizată de Bursa de Valori Bucureşti (BVB).

El este de părere că programul „Prima casă” ar trebui oprit gradual deoarece s-a abătut de la rolul său de program social şi a distorsionat piaţa printr-o falsă alimentare a cererii.
„«Prima casă», din punctul meu de vedere, ar trebui gradual oprit. Anul trecut a reprezentat 80% din totalul creditelor acordate pentru achiziţionarea unei locuinţe noi. A distorsionat semnificativ piaţa, în condiţiile în care a fost contractat de o pătură a societăţii care nu are nevoie de un asemenea program mai degrabă cu caracter social, cel puţin la începutul său. S-au contractat credite cu «Prima casă» unde avansul, deşi minimul e de ­5%, a fost plătit la un nivel de 50%-60%. Aceasta a făcut ca preţul pentru imobiliare rezidenţiale, apartamente noi, să fie uşor supraapreciat printr-o falsă alimentare a cererii, un program cu condiţii de acces facil speculat de pătura cu un venit peste medie. În trendul de reducere a importanţei acestui program, cred că ar trebui orientat către pătura cu venituri scăzute care are nevoie de un asemenea produs cu un avans mai mic”, a arătat preşedintele AAFBR, citat de Agerpres.

Impasul în care a ajuns programul „Prima casă” este recunoscut şi de autorităţi care au hotărât că intervenţia statului prin garantare în cadrul programului se va reduce gradual, începând cu 1 ianuarie 2018. Anunţul a fost făcut, la începutul lunii decembrie 2017, de reprezentanţii Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM), care au motivat că noua strategie, materializată prin Ordinul Ministrului Finanţelor Publice nr. 3097/ 2017, are ca scop utilizarea mai eficientă a plafoanelor alocate anual pentru programul „Prima casă” şi realizarea unui echilibru între creditele contractate prin „Prima casă” şi cele contractate în condiţiile standard oferite de bănci.

Potrivit strategiei, programul „Prima casă” se va recalibra pentru a redeveni un program social, adresat celor cu venituri mici care au nevoie de locuinţă.

„Pentru Programul «Prima casă», în paralel cu procesul de eficientizare a fluxului de garantare, se desfăşoară procese de recalibrare şi reparametrizare ce pot conduce la o targetare cât mai eficientă din punct de vedere social, pentru a putea beneficia de acest program acei oameni care au o reală nevoie de locuinţă”, a declarat directorul general al Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii, Alexandru Petrescu, potrivit Agerpres.

În 2017, programul „Prima casă” a avut un plafon de 2,5 miliarde de lei, faţă de 2,94 miliarde de lei în 2016. În acest an, suma va scădea la 2 miliarde de lei, nivel care se va menţine şi în perioada 2019-2020. În anul 2021, programul va avea alocată suma de 1,5 miliarde de lei.