Prima strategie europeană pentru industria de apărare

Cehia este, în această perioadă, în centrul unei inițiative care adună surse de finanțare și achizițio­nează din țări extracomunitare armament pentru Ucraina. Preşedintele ceh Petr Pavel, un fost general în cadrul NATO, a anunțat că a identificat banii necesari pentru circa 800.000 de obuze destinate armatei ucrainene. În paralel, Comisia Europeană a propus un plan de impulsionare cu cel puţin 1,5 miliarde de euro, în 2025-2027, a industriei militare a blocului comunitar și a cerut Băncii Europene de Investiţii să finanţeze proiecte de apărare.

Potrivit ultimei declaraţii a președintelui Pavel, unul dintre liderii europeni cei mai activi în susţinerea Ucrainei, 18 ţări s-au oferit să contribuie la iniţiativa Republicii Cehe. Printre ele sunt Norvegia, care va dona peste 150 de milioane de euro, Olanda (100 de milioane), Germania (cel puţin 100 de milioane), Franţa, Belgia, Marea Britanie, Canada, Danemarca, Lituania, Suedia. Această mobilizare financiară face parte din eforturile aliaților de a livra Kievului un milion de obuze de artilerie după ce ajutorul SUA, până nu demult baza sprijinului internaţional, a fost blocat din motive politice. În cei doi ani de război, o mare parte din muniţia trimisă în Ucraina a provenit din stocurile americane.

„Dacă nu survin probleme fundamentale, muniţiile vor putea fi livrate Ucrainei în câteva săptămâni”, a estimat președintele ceh. Însă cele 800.000 de obuze, care costă în total circa 1,38 miliarde de euro, nu acoperă decât parțial necesarul armatei ucrainene estimat la 2,5 milioane de cartușe de artilerie în acest an. Cum s-ar putea acoperi aceste nevoi? Parțial prin producția realizată la nivelul Uniunii, care poate să ajungă la 1,4 milioane de obuze până la finalul lui 2024, dar și din piața extracomunitară unde ar fi disponibile în jur de 2 milioane de cartuşe de mare calibru, la prețuri de 2.800-3.200 dolari/bucată.

În același timp, la nivel european se fac pași concreți pentru ca industria de apărare a Uniunii să devină mai competitivă și mai flexibilă. Săptămâna trecută, Comisia Europeană şi Înaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe au prezentat prima strategie industrială în domeniul apărării (EDIS) și legislația aferentă (EDIP), cu o alocare de 1,5 miliarde de euro în perioada 2025-2027 pentru noi acţiuni în sprijinul industriei de apărare. Statele membre sunt invitate să achiziţioneze în comun cel puţin 40% din echipamentele militare până în 2030 și să cheltuiască în UE cel puţin 50% din bugetul lor de apărare până în 2030 şi 60% până în 2035.

De asemenea, Comisia a cerut Băncii Europene de Investiţii (BEI) să-şi schimbe politica de creditare și să includă cheltuielile militare în lista de activităţi care pot fi finanţate de instituție. BEI este cea mai mare instituţie financiară din lume în funcţie de active, cu împrumuturi acordate şi promise de 562 de miliarde de euro în 2022, de peste trei ori mai mari decât ale Băncii Mondiale. (C. Z.)