Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Societate Actualitate socială Primul an în Uniunea Europeană

Primul an în Uniunea Europeană

Un articol de: Oana Nistor - 21 Dec, 2007

▲ În primul an ca stat membru al UE, România s-a confruntat cu probleme pe agricultură şi justiţie ▲ După mai multe semnale de alarmă trase de oficialii europeni, problemele de la agenţiile de plăţi au fost serios diminuate, astfel că CE nu a mai activat clauza de salvgardare pe agricultură ▲ Taxa de primă înmatriculare la autoturismele second hand de import a fost caracterizată de CE ca fiind discriminatorie, iar serviciul 112 nu ar îndeplini cerinţele de localizare a apelurilor ▲

Aderarea României la Uniunea Europeană, la data de 1 ianuarie 2007, a presupus aderarea la un spaţiu cu un set de reguli bine definite, care reglementează buna funcţionare a Uniunii în majoritatea politicilor existente. Pentru a asigura buna funcţionare a Uniunii în eventualitatea în care apar unele disfuncţionalităţi, Tratatul de aderare a României şi Bulgariei la UE prevede o serie de clauze sectoriale şi mecanisme specifice. Date fiind problemele specifice cu care ţara noastră (dar şi Bulgaria) se mai confrunta la momentul aderării, Uniunea Europeană a impus României două mecanisme specifice: unul de cooperare şi verificare privind justiţia şi combaterea corupţiei şi un al doilea ce prevede aplicarea de corecţii financiare dacă Sistemul Integrat de Administraţie şi Control în Agricultură nu este implementat şi nu funcţionează corespunzător.

CE nu mai activează clauza de salvgardare pe agricultură

La capitolul agricultură, la 18 decembrie, Comisia Europeană a anunţat că renunţă la activarea mecanismului de salvgardare. Ultimele două luni premergătoare acestui moment au fost însă deosebit de intense.

La 10 octombrie, Comisia Europeană înştiinţa România că riscă o reducere provizorie de 25% a subvenţiilor agricole din partea UE în cazul în care nu poate remedia o serie de grave deficienţe din sistemul administrativ şi de control financiar înainte de efectuarea plăţilor către agricultori.

România era informată că poate împiedica această reducere prin soluţionarea a două probleme de importanţă fundamentală: punerea în aplicare şi testarea corespunzătoare a două module informatice, care constituie elemente indispensabile ale Sistemului Integrat de Gestiune şi Control (SIGC), şi evitarea efectuării plăţilor către agricultori înainte de finalizarea controalelor obligatorii.

România, monitorizată la capitolul justiţie

În ceea ce priveşte justiţia, suspansul se prelungeşte până în vara anului viitor. Momentul-cheie al acestui an l-a reprezentat adoptarea de către Colegiul Comisarilor, la 27 iunie, a raportului privind progresele în justiţie realizate de România (şi Bulgaria). La acel moment, Comisia aprecia că „nu se justifică, în această etapă, invocarea prevederilor de salvgardare din Tratatul de Aderare“, însă a decis să prelungească monitorizarea României, considerând că ţara noastră are nevoie „de mai mult timp pentru a demonstra că progresele legislative importante sunt traduse prin rezultate în domeniile-cheie“.

Astfel, Comisia a anunţat că va prezenta un raport interimar la sfârşitul lunii ianuarie 2008, urmând ca cel final să fie dat publicităţii în luna iunie. Tot mai multe „surse comunitare“ au avertizat, pe diverse canale, că raportul din luna ianuarie nu va fi deloc favorabil şi nu se va feri să spună, în termeni fără echivoc, că România nu a înregistrat progresele aşteptate sau chiar că, în anumite privinţe, s-a regresat.

Ambasadorul României pe lângă UE, Lazăr Comănescu, a explicat, într-un interviu acordat Rompres, că „oricât de importante ar fi cele două domenii (agricultura şi justiţia), nu trebuie să se înţeleagă că întregul demers al României după 1 ianuarie 2007 se reduce la cele două clauze“, subliniind că acestea „au fost introduse ca o măsură destinată sprijinirii eforturilor României - şi Bulgariei - pentru ca să poată rezolva respectivele probleme în aşa fel încât să nu se ajungă la adoptarea unor măsuri precum cele prevăzute de tratatele comunitare şi să putem asigura alinierea tuturor domeniilor la cerinţele de stat membru UE“.

Taxa de primă înmatriculare, în atenţia Comisiei Europene

Pe lângă aceste măsuri specifice prevăzute în Tratatul de aderare a României şi Bulgariei la UE, Tratatele Uniunii prevăd, pentru situaţii de neaplicare sau aplicare neconformă a acquis-ului comunitar de către un stat membru, posibilitatea declanşării unei proceduri de infringement, care se consumă în trei etape.

Atunci când Comisia Europeană consideră că un stat membru a încălcat dreptul comunitar, îi trimite acestuia, într-o primă fază, o scrisoare formală de notificare, cerându-i să furnizeze observaţii în termen de două luni. Dacă ţara respectivă nu încetează încălcarea dreptului comunitar, iar informaţiile transmise nu sunt satisfăcătoare pentru Comisie, aceasta emite un aviz motivat (faza a doua), ale cărui prevederi trebuie îndeplinite de statul membru în termen de două luni. În caz contrar, Comisia Europeană aduce cazul în fata Curţii Europene de Justiţie (faza a treia), a cărei decizie este obligatorie. Dacă statul membru nu respectă decizia CEJ, Comisia poate, după trimiterea unei noi notificări formale şi a unui nou aviz motivat, să aducă respectiva chestiune în faţa CEJ pentru a doua oară, cerând impunerea unei sancţiuni financiare (amenzi).

Cele mai multe proceduri de infringement, de ordinul zecilor, se referă la necomunicarea măsurilor de transpunere a legislaţiei comunitare în legislaţia românească. Însă, odată cu adoptarea legislaţiei în cauză şi cu notificarea Comisiei în legătură cu acest lucru, marea majoritate a acestor proceduri au fost închise.

Cel mai important caz de încălcare a dreptului comunitar este cel al taxei de primă înmatriculare, unde s-a trecut deja în cea de-a doua fază, în care Comisia emite un aviz motivat. România are termen până spre sfârşitul lunii ianuarie pentru a adopta măsurile considerate de Comisie necesare, astfel încât să se evite ajungerea în faţa Curţii Europene de Justiţie.

Poziţia României este una clară, se fereşte să devenită „cimitirul de maşini“ al Europei, iar Comisia insistă că legea română referitoare la taxa de înmatriculare este discriminatorie şi trebuie modificată.

O altă procedură de infringement declanşată împotriva României se mai referă la implicarea statului român în procesul decizional la nivelul Consiliului de Administraţie al Petrom, după privatizarea acestei companii („acţiunea de aur“ deţinută de stat la Petrom). În acest caz, România a furnizat în termenul acordat răspunsul său la scrisoarea de notificare a Comisiei şi acum se aşteaptă răspunsul din partea executivului comunitar.

Probleme la Serviciul unic de urgenţă 112

Cea mai recentă dintre procedurile de infringement cu impact mediatic declanşată împotriva României se referă la numărul unic de urgenţă la nivel european, 112, problema în acest caz fiind neîndeplinirea cerinţelor de localizare a apelurilor către numărul 112, în special cele efectuate din reţelele de telefonie mobilă.

În baza normelor în materie de ajutor de stat din Tratatul CE, Comisia Europeană a deschis, în cursul acestui an, şi o serie de proceduri oficiale de investigaţie în cazul mai multor privatizări. O primă astfel de investigaţie se referă la vânzarea societăţii Tractorul Braşov către Flavus Investments SRL, Comisia apreciind că impunerea de către statul român a anumitor condiţii ar putea implica măsuri de ajutor de stat.

În cazul privatizării Petrotub Roman, Comisia investighează aspectele referitoare la ajutorul de stat acordat prin ştergerea sau reeşalonarea datoriei societăţii în scopul privatizării, în condiţiile în care executivul comunitar nu a fost notificat şi, deci, nici nu şi-a dat acordul pentru astfel de măsuri - aşa cum prevede legislaţia europeană în materie de ajutoare de stat.

Şi în cazul vânzării Automobile Craiova către Ford Motor Company, Comisia Europeană a deschis o investigaţie privind o posibilă acordare de ajutoare de stat şi a cerut României să suspende acordarea oricăror ajutoare de stat care nu au fost în prealabil notificate Bruxellesului.