Primul bilanţ al pensiilor private

Comisia de supraveghere a sistemului de pensii private (CSSPP) a făcut public primul bilanţ de la intrarea în vigoare a programului. În luna septembrie, peste un milion de salariaţi până în 35 de ani au optat pentru o companie care să le administreze contribuţiile. „Numărul de acte de aderare semnate arată că din cei peste 4 milioane de potenţiali participanţi, peste 30% au aderat deja“. „Interesul celor care nu sunt obligaţi să adere la sistem este destul de mare: 40% dintre cei care au optat deja pentru o companie au peste 35 de ani“, a spus Mircea Oancea, preşedintele CSSPP. Angajaţii care nu au optat până acum pentru o companie îşi pot exprima alegerea până la 1 ianuarie, după care vor fi distribuiţi aleatoriu către una dintre societăţile de asigurare. Reprezentantul comisiei permanente a Băncii Mondiale în România, Richard Florescu, spune că principalele probleme ale sistemului de pensii private obligatorii se referă la gestionarea bazelor de date. Nu întotdeauna informaţiile de la Casa de Pensii coincid cu cele raportate de companiile de asigurare. „Nu există o armonizare între sistemul informatic al Casei de Pensii şi al Comisiei de Supraveghere a Pensiilor Private. Dar nu există nici un sistem perfect de la început, avem de-a face cu un proces mai lung şi amendările legislaţiei cu siguranţă că vor rezolva şi această problemă“, a spus Richard Florescu. O altă problemă constatată în prima lună de funcţionare a sistemului de pensii private obligatorii se referă la presiunile făcute de unii patroni asupra salariaţilor pentru a opta către o anumită companie. Miza o constituie comisioanele atractive pe care societăţile de asigurare le oferă pentru fiecare client nou. Preşedintele CSSPP, Mircea Oancea, spune că cei care încalcă drepturile salariaţilor vor fi sancţionaţi. „Sancţiuni dure înseamnă de la avertisment şi amendă până la închisoare, acolo unde se dovedeşte că s-au făcut aderări false“. „Adică dacă participantul face o contestaţie şi spune că nu a aderat de bună voie, verificăm situaţia şi dacă se se constată într-adevăr uz de fals, repet, se poate ajunge la pedeapsă cu închisoarea“, a declarat Mircea Oancea.