Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Actualitate socială Prioritățile noului Guvern: problema fiscală și reforma statului

Prioritățile noului Guvern: problema fiscală și reforma statului

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Actualitate socială
Data: 25 Iunie 2025

Reaşezarea TVA la două cote, creşterea accizelor şi a impozitelor pe dividende, impunerea de CASS la pensiile mai mari de 4.000 de lei şi actualizarea taxei de rovignetă se numără printre măsurile de consolidare fiscală propuse de noul Executiv în programul său de guvernare. Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost învestit, luni, de plenul reunit al Parlamentului, după care a depus jurământul în fața președintelui Nicușor Dan, iar luni seara s-a întrunit într-o primă ședință.

Programul de guvernare este construit pe trei piloni fundamentali, respectiv ordine în finanţele publice, buna guvernare, ca motor al reformei statului, şi respect pentru cetăţeni, exprimat prin anularea beneficiilor exagerate, servicii publice de calitate şi politici sociale oneste. Printre măsurile din primul pilon se mai găsesc: un impozit pe proprietate corelat cu valoarea reală (jalon în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă); plafonarea pensiilor şi salariilor; ANAF, Antifrauda şi Autoritatea Vamală vor fi în afara algoritmului politic şi reorganizate; criminalizarea evaziunii fiscale şi un parteneriat cu cetăţenii pentru combaterea acesteia.

Proiectele de investiţii vor fi prioritizate pe baza unor indicatori precum număr de locuitori, spor natural, număr de autorizaţii de construcţie, iar schemele de sprijin guvernamentale se vor restrânge, cu excepţia celor care cresc exporturile, scad importurile şi creează valoare adăugată (procesarea produselor agricole etc).

În al doilea pilon, reforma administraţiei locale vine cu măsuri precum: politici bazate pe datele privind populaţia; scheme de personal maximale; creşterea capacităţii de încasare a impozitelor; transferarea reţelelor de utilităţi neautorizate către operatorii regionali autorizaţi. Va fi dezvoltat un sistem de evaluare a funcţionarilor, se vor revizui contractele colective de muncă „care prevăd drepturi exagerate”. În privinţa restructurării companiilor de stat, programul propune reducerea și depolitizarea consiliilor de administraţie, limitarea indemnizaţiilor, închiderea companiilor care au pierderi cronice. În administraţia centrală, vor fi măsuri de simplificare, debirocratizare, descentralizare, digitalizare, de reducere a sporurilor exagerate.

„Vom reduce structurile administrative şi vom profesionaliza resursa umană. Ministerele nu vor mai fi locuri de sinecuri. Funcţia publică va fi condiţionată de competenţă, integritate şi rezultate. Doar aşa putem reda încrederea cetăţenilor în stat”, a promis Ilie Bolojan, în discursul ținut în Parlament înainte de votul de învestitură.

Premierul le-a cerut scuze cetăţenilor pentru situaţia în care „toate guvernările, mai ales cele din ultimii ani”, au adus România, spunând că, „în faţa instabilităţii externe şi a polarizării interne”, propune „o altă abordare: fără populism, fără improvizaţie, fără privilegii”. (C.Z.)