Necesitatea înfiinţării la nivel naţional a unei structuri specializate în intervenţii în situaţii de criză epidemiologică, microciparea animalelor din ferme şi modificarea legislaţiei, astfel încât să
Prioritățile următorilor 10 ani în viziunea românilor
Crearea de locuri de muncă (19%), creşterea nivelului de trai (14%) și respectarea promisiunilor de către factorii politici (14%) sunt aspectele prioritare pentru următorii 10 ani în viziunea românilor, după cum reiese din sondajul IRES realizat la sfârșitul anului trecut, preluat de Agerpres. Același sondaj arată că evenimentele din 1989, care au dus la înlăturarea regimului comunist, constituie cea mai mare realizare a României.
Potrivit studiului IRES, 20% dintre respondenţi sunt de părere că ieşirea din comunism sau Revoluţia din 1989 este cea mai mare realizare a țării noastre din ultimii 100 de ani, 15% cred că Marea Unire, 8% - aderarea la UE, 7% - regimul comunist. În același timp, câte 1% din respondenți cred că cea mai mare realizare este libertatea, aderarea la NATO, construcţiile de anvergură, perioada monarhiei, obţinerea independenţei, pacea, întoarcerea armelor în cel de-al Doilea Război Mondial, perioada interbelică, achitarea datoriei externe, iar 4% altceva.
Cercetarea mai relevă că 17% dintre respondenţi sunt mulţumiţi de direcţia în care merge România, 7% cred că lucrurile nu merg nici într-o direcţie bună, nici într-una greşită, iar 2% nu ştiu. Cei mai mulți, trei sferturi dintre români consideră, însă, că lucrurile merg într-o direcţie greşită în România.
Femeile sunt mai pesimiste, comparativ cu bărbaţii, și consideră că lucrurile în ţară merg într-o direcţie greşită în pondere uşor mai ridicată (78% la 71%). Majoritatea celor care apreciază că lucrurile merg într-o direcţie greşită (81%) au între 36 şi 50 de ani.
Potrivit aceluiași sondaj, 40% susţin că nu prea sunt mulţumiţi de felul în care trăiesc, 36% - destul de mulţumiţi, 19% - deloc mulţumiţi, 4% - foarte mulţumiţi, iar 1% nu ştiu sau nu au răspuns. Cercetarea arată şi că 45% dintre respondenţi sunt de părere că anul 2017 a fost mai prost față de 2016, 30% - la fel, 24% - mai bun, iar 1% nu ştiu sau nu au răspuns.
Cei mai mulţi dintre români consideră că pentru următorii zece ani crearea locurilor de muncă (19%) ar trebui să fie prioritatea guvernanţilor, urmată de creşterea nivelului de trai (14%), respectarea promisiunilor (14%), performanţă (9%), creşterea veniturilor populaţiei (5%), îmbunătăţirea stării sistemului de învăţământ (4%), combaterea corupţiei (4%), îmbunătăţirea sistemului sanitar (3%), dezvoltarea infrastructurii rutiere (3%), elaborarea de legi coerente (2%), stabilitatea politică (2%), consolidarea poziţiei României pe plan extern (1%), coeziunea românilor (1%), asigurarea independenţei sau autonomiei statului (1%), unirea cu Republica Moldova (1%), 3% - alt răspuns, 14% - nu ştiu, iar 2% nu au răspuns.
La capitolul încredere în instituții și autorități, românii declară că au multă încredere în Uniunea Europeană (38%), primar (31%), mass-media (31%), preşedintele ţării (28%), BNR (24%), organizaţii neguvernamentale (22%), FMI (17%), prim-ministru (16%), Parlament (11%) şi partidele politice (8%).
64% dintre români cred că România ar trebui să aibă o relaţie mai bună cu Germania (64%) şi cu SUA (57%).
La întrebarea cum consideră că vor trăi peste un an, 46% dintre români au răspuns că mai prost, 26% - mai bine, 25% - la fel şi 3% nu ştiu sau nu au răspuns. Tot 46% dintre respondenţi cred că 2018 va fi mai prost ca 2017 pentru România, 28% - mai bun, 24% - la fel, iar 2% nu ştiu sau nu au răspuns.
27% dintre români s-au declarat îngrijoraţi în acest an de criza politică, 24% - de creşterea preţurilor, 15% - de frica de boală, 13% - de lipsa locurilor de muncă, 6% - de lipsa sau reducerea veniturilor, 5% - de nesiguranţa locurilor de muncă, 4% - de lipsa de perspectivă, 2% - de singurătate, 3% - de altceva, 1% - de nimic şi 1% nu ştiu sau nu au răspuns.
Sondajul a fost realizat în perioada 6-8 decembrie 2017 pe un eşantion de 1.627 de persoane de peste 18 ani şi are o marjă de eroare de plus/minus 2,5%.