Probleme în agricultură din cauza frigului

Valul de frig şi zăpada din ultimele săptămâni au dat peste cap planurile pomicultorilor, viticultorilor şi legumicultorilor. Potrivit specialiştilor, caişii şi piersicii au suferit cel mai tare. Legumicultorii din zona Galaţiului preconizează o primă recoltă slabă şi întârziată până, probabil, după Florii şi Paşte. Şi ministrul Agriculturii s-a declarat îngrijorat mai ales de situaţia plantaţiilor viticole din zona Iaşului, dar şi de livezile din Dobrogea.

Gerul neobişnuit pentru sfârşitul lunii martie a afectat, potrivit specialiştilor, în special livezile. În Dobrogea, pomii din soiurile timpurii de caişi, migdali şi piersici erau deja înmuguriţi şi chiar înfloriţi în momentul venirii valului de frig, însoţit de fenomenul de ploaie îngheţată, de săptămâna trecută. „În momentul de față avem pierderi de peste 40%,” declara George Lămureanu, specialist pomicultor, la un post de televiziune.

Şi în Timiş, unde s-au înregistrat diferenţe mari de temperatură de la o zi la alta, livezile de cais, piersic şi prun sunt în suferinţă.

„Sută la sută e compromisă cultura de cais, piersic. Şi prun, din estimările noastre, undeva la 50%. Din informaţiile mele, în toată Europa sunt probleme cu aceste specii,” potrivit lui Casian Perțe, pomicultor timişean, care a estimat că fructele vor fi, în acest an, puţine şi scumpe.

De asemenea, ninsorile şi frigul din ultimele zile au avut consecinţe nefaste asupra albinelor, fiind zăpadă şi îngheţ tocmai în perioada în care acestea au depus puiet, iar pierderile pot fi estimate la 20 - 30%, a apreciat, sâmbătă, la Blaj, managerul uneia dintre cele mai importante firme apicole din ţară, Victor Mateş, citat de Agerpres.

În alertă sunt şi legumicultorii din zona gălăţeană Matca, cel mai mare bazin legumicol din ţară, care numără peste 4.000 de producători,1.000 de hectare de sere şi 2.000 de hectare cu culturi în câmp. Ei estimează că primele recolte din acest an vor fi mai slabe şi mult întârziate faţă de anii trecuţi.

Din cauza frigului, în special cel de pe parcursul nopţii, plantele nu s-au dezvoltat armonios iar culturile sunt parţial compromise.

„Planta, la două săptămâni de la plantare, trebuia să fie mult mai înaltă, cel puţin de două ori mai mare. Trebuia să aibă frunzele mult mai dezvoltate şi implicit vârful plantei cel care se dezvoltă, trebuia să fie mult mai deschis. Castravetele este o plantă sensibilă, are nevoie în general măcar de 15 grade Celsius în aer şi de o temperatură apropiată în sol”, a spus, potrivit Mediafax, legumicultorul Gheorghiţă Borza.

La rândul său, ministrul Agriculturii, Petre Daea, s-a declarat îngrijorat în special de situaţia plantaţiilor viticole din zona Iaşului, dar şi de pomicultura din Dobrogea, dar a adăugat că, totuşi, „e mai mult bine, decât rău”.

„Avem îngrijorări în partea de nord a ţării, în zona Iaşului, în plantaţiile viticole, dar şi în Dobrogea, pentru cele două specii, cais şi piersic, în mod deosebit la soiul Cardinal. Vom vedea ce va fi după ce trec aceste fenomene, aceste temperaturi scăzute. În laborator şi prin determinările la faţa locului vom constata gradul de afectare şi vom aprecia atunci. Din fericire, e mai mult bine decât rău, pentru că am văzut culturi foarte frumoase de câmp, precum grâul, orzul, rapiţa”, a declarat duminică ministrul Agriculturii, Petre Daea.

În ceea ce priveşte prognozele meteo pentru lunile aprilie şi mai, meteorologii dau asigurări că valorile medii de temperatură vor fi, în general, în apropierea mediilor climatologice ale perioadei şi doar în câteva regiuni sub medii, iar pentru luna iunie acestea vor fi în jurul normelor. Precipitaţiile se anunţă excedentare în cea mai mare parte a ţării, excepţia fiind semnalată la nivelul lunii iunie, reiese din prognoza ANM, valabilă pentru intervalul aprilie – iunie.