Procesăm doar o mică parte din producţia de cartofi

▲ Pentru prima dată în România, a fost organizată Conferinţa trienală a Asociaţiei Europene a Cercetărilor la Cartofi, printre temele dezbătute regăsindu-se şi oportunitatea modificării genetice a culturii de cartof ▲ Situaţia cartofului, în România, este una paradoxală, întrucât, deşi ne clasăm pe locul 6 în topul ţărilor europene producătoare, importăm 80% din cartofii pe care îi mâncăm ▲

Mâine se încheie, la Braşov, Conferinţa trienală a Asociaţiei Europene a Cercetărilor la Cartofi, organizată de Institutul Naţional pentru cercetarea cartofului şi a sfeclei de zahăr de la Braşov, la solicitarea Guvernului peruan, ţara de origine a cartofului.

A 17-a Conferinţă trienală a Asociaţiei Europene a Cercetărilor la Cartofi se desfăşoară, pentru prima dată, în România, la Braşov, în perioada 7-10 iulie. Desfăşurată sub egida Anului Internaţional al Cartofului, conferinţa are ca temă „Cartoful într-o lume în schimbare“. Cristian Hera, preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice, a reclamat faptul că cercetarea agricolă românească, în momentul de faţă, „este în pragul colapsului, deoarece Guvernul României nu mai alocă niciun fel de fonduri, din 1998, pentru cercetare în agricultură“. În prezent, la Universitatea din Timişoara, se fac cercetări privind modificarea genetică a cartofului.

El a adăugat faptul că institutele de cercetare din agricultură care deţineau, până în 1990, o suprafaţă de 181.000 de hectare pentru cercetare, de unde se obţineau şi fonduri pentru acest demers, nu mai există, în prezent aceasta fiind retrocedată. „Dacă Guvernul francez alocă pentru cercetarea agricolă 680 de milioane de euro pe an, iar Guvernul olandez o sumă de 57 de milioane de euro pentru cercetare şi proiecte în domeniul agriculturii, în România nu se acordă niciun leu în acest sens“, a mai precizat Cristian Hera.

Producem mult, importăm mult

Cartoful, după orez, este cea mai importantă cultură de importanţă mondială, pentru că este o cultură naturală, foarte bună. Însă, deşi România este pe locul 6 în Europa ca potenţial agricol, ţara noastră importă, în prezent, între 75-80% din ceea ce mâncăm.

Suprafaţa pe care se cultivă cartoful în Europa este în scădere, dar, pe plan mondial, atât suprafaţa, cât şi cultura sunt în creştere, mai ales în Africa, China, India.

În România, producţia medie de cartofi obţinută este de 3,5-4 milioane de tone anual, însă doar 5% din producţia de cartofi a ţării noastre se procesează în prezent. Participanţii la conferinţă, peste 300 de specialişti din 42 de ţări din întreaga lume, au vizitat loturi experimentale pentru cultivarea cartofului din judeţele Braşov, Covasna şi Dâmboviţa şi societăţi de procesare a cartofului din Sibiu.