Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Actualitate socială Procesul România - Ucraina, model de soluţionare paşnică a diferendelor

Procesul România - Ucraina, model de soluţionare paşnică a diferendelor

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Actualitate socială
Data: 03 Feb 2014
Secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Externe Bogdan Aurescu, fost Agent al României în faţa Curţii Internaţionale de Justiţie de la Haga în procesul cu Ucraina privind Delimitarea Maritimă în Marea Neagră, a declarat că acest proces reprezintă un model pentru soluţionarea problemelor internaţionale pe cale paşnică. „Regiunea extinsă a Mării Negre este o zonă care nu duce lipsă de conflicte şi tensiuni, de la delimitări maritime în curs în Marea Caspică, Adriatică şi Mediterană, la conflicte îngheţate şi diferende privind minorităţile internaţionale şi energie“, a afirmat Bogdan Aurescu în cadrul Conferinţei Internaţionale organizate ieri la Bucureşti, cu titlul „România şi Curtea Internaţională de Justiţie. 5 ani de la Delimitarea Maritimă în Marea Neagră“.
 
Prin decizia Curţii Internaţionale de Justiţie de acum cinci ani, România a obţinut, în urma unui proces cu Ucraina, 79,34% din zona în dispută de aproximativ 12.200 de kilometri pătraţi, adică 9.700 de kilometri pătraţi de platou continental şi zona economică exclusivă, reprezentând prima extindere de jurisdicţie suverană şi drepturi suverane ale României după Marea Unire din 1918.
 
„Miza obţinerii unei linii favorabile de delimitare a fost, cu adevărat, reprezentată de resursele de hidrocarburi ale zonei. Sunt bucuros că activităţile de explorare realizate până acum arată perspectivele bune pentru resurse importante în zona alocată de Hotărârea României, ceea ce este de natură să asigure un grad înalt de independenţă României în viitorul nu foarte îndepărtat“, a afirmat secretarul de stat. (Bogdan Cronţ)