Productivitatea scăzută şi investiţiiile reduse au ţinut în loc agricultura românească

▲ Într-un raport de cercetare privind agricultura României, economistul-şef al Băncii Comerciale Române (BCR) apreciază că România „poate deveni o forţă în Europa în sectorul agricol dacă va absorbi cu succes fondurile de la Uniunea Europeană“, dar şi cu un suficient aport din partea statului român ▲ De asemenea, potenţialul însemnat al agriculturii româneşti, precum şi creşterea preţurilor la produsele agricole pe plan internaţional ar putea menţine ridicat interesul investitorilor străini asupra acestui sector din România, se mai susţine în raportul de cercetare ▲ Cu toate acestea, studiul arată cauzele care stau la baza pasului pe loc în agricultură, respectiv numărul mic de ferme aliniate la standarde europene, „fărâmiţarea“ terenurilor agricole şi procentul foarte mic al producţiei care merge pe piaţă ▲

Raportul de cercetare întocmit de specialiştii BCR consideră că producţia agricolă ar trebui orientată mai mult către piaţă, în condiţiile în care peste 81% din exploataţiile agricole individuale folosesc mai mult de jumătate din producţia obţinută pentru consumul propriu. Micile ferme nu sunt capabile încă să vândă producţia vegetală şi animală în reţele moderne de comerţ de retail, iar, pentru remedierea situaţiei, Lucian Anghel (foto), economistul-şel al BCR, consideră că sprijinul guvernamental şi european este esenţial. Implicaţiile macroeconomice ar fi majore în viitor, putând avea loc o creştere a standardului de viaţă în zonele rurale şi continuarea dezvoltării industriei alimentare concomitent cu declinul importurilor de produse agricole.

România poate deveni a treia putere agricolă a Europei, după Franţa şi Germania, în condiţiile unei absorbţii bune a fondurilor europene până în 2013, a unor investiţii străine directe semnificative şi a unui anumit sprijin guvernamental, apreciază economistul-şef al BCR, Lucian Anghel, într-o cercetare privind sectorul agricol românesc. „România are cel mai înalt nivel de utilizare a lucrătorilor pe cont propriu şi a lucrătorilor familiali neremuneraţi în agricultură din întreaga Uniune Europeană (aproximativ 3 milioane de persoane în 2005). Diferenţa semnificativă dintre România şi marile puteri agricole europene (Franţa, Spania) reflectă structura proprietăţii în agricultură (lucrători pe cont propriu ce muncesc pământul proprietate personală în România, faţă de salariaţi ce lucrează pământul altor proprietari în alte ţări). Această structură a forţei de muncă, precum şi investiţiile reduse din agricultură au determinat o productivitate foarte scăzută. Recolta medie la hectar pentru cereale este cu mult sub standardele europene (doar 40% din recolta medie obţinută de Franţa, de exemplu). În plus, la nivelul economiei naţionale, valoarea adăugată brută raportată la o persoană ocupată este cea mai redusă în sectorul agricol. Ponderea agriculturii în valoarea adăugată brută este semnificativă în România (7,5%) în comparaţie cu media UE 27 de 1,9%, o situaţie similară fiind întâlnită în Bulgaria, Lituania şi Polonia“, arată studiul BCR.

Terenurile agricole, de 7 ori mai ieftine decât media europeană

Preţul terenului agricol a crescut de 5 ori în ultimii 5 ani, până la nivelul de 1.000-3.500 de euro la hectar, dar încă se menţine de 3 până la 7 ori mai scăzut decât media europeană. Estimările din piaţa de profil indică o menţinere a tendinţei de creştere în următorii ani. Structura neadecvată a acestui sector care este dominat de numărul mare al fermelor mici de subzistenţă, cu o orientare redusă spre cerinţele pieţei şi fără eligibilitate pentru finanţări, a determinat o rată destul de scăzută de valorificare a binecunoscutului potenţial agricol, potrivit studiului.

În timp ce politicile agricole şi instituţiile oficiale au îndeplinit în mod formal toate criteriile de aderare la Uniunea Europeană, sectorul agricol în sine nu este încă pregătit să folosească în mod eficient oportunităţile ivite şi să răspundă adecvat noilor provocări, avertizează Lucian Anghel.

Comasarea fermelor mici, o soluţie pentru dezvoltarea agriculturii

Cea mai mare parte a muncii din sectorul agricol este efectuată de lucrătorii pe cont propriu, ce culeg roadele propriei lor activităţi. Peste 33% din veniturile gospodăriilor populaţiei din zona rurală reprezintă veniturile în natură care susţin într-o mare măsură autoconsumul. România ar trebui să reducă numărul fermelor individuale, în paralel cu o creştere a suprafeţelor exploatate de o singură fermă, pentru a satisface criteriile de performanţă ale Uniunii Europene. În prezent, există peste 4,2 milioane de exploataţii agricole, iar ponderea fermelor individuale este dominantă. Din numărul total de exploataţii agricole, 99,6% sunt exploataţii agricole individuale, în timp ce asociaţiile şi societăţile comerciale deţin doar 0,4%. Concentrarea suprafeţelor agricole ar trebui să fie o prioritate în mediul rural, cu un impact pozitiv asupra profitabilităţii. Suprafeţele medii se află cu mult în urma standardelor europene, fiind de 2,1 hectare pentru exploataţiile agricole individuale şi de 263 de hectare pentru exploataţiile deţinute de societăţi comerciale şi asociaţii în 2005.