Proeuropenii și-au păstrat controlul în legislativul comunitar

Cele trei mari grupuri proeuropene, popularii, social-demo­crații și Renew Europe, vor continua să aibă controlul în Parlamentul European. Conform rezultatelor provizorii ale alegerilor de la 9 iunie, „marea coaliție” a proeuropenilor va ocupa 402 din cele 720 de locuri din legislativul comunitar. Euroscepticii au crescut ca pondere, au circa 13 mandate în plus, însă rămân divizați, o parte fiind afiliați Grupului Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni - ECR (76 de locuri), iar o altă parte Grupului Identitate şi Democraţie - ID (58 de locuri).

Ursula von der Leyen (Partidul Popularilor Europeni - PPE) a început deja negocierile pentru a obține un al doilea mandat la conducerea Comisiei Europene. Ea le-a propus socialiştilor din grupul S&D şi liberalilor din Renew să reediteze în noul Parlament majoritatea proeuropeană, dar a declarat că menţine „uşa deschisă” unei înţelegeri şi cu grupul conservatorilor, menţionând-o pe şefa guvernului italian, Giorgia Meloni, al cărei partid „Fratelli d’Italia” se află în grupul ECR, relatează DPA şi EFE. 

„La o analiză rapidă, Ursulei von der Leyen încă îi lipsesc circa 60-70 de voturi, pe care trebuie să le adune din diferite colţuri politice, prin compromisuri”, a explicat, pentru Agerpres, expertul în afaceri europene şi comunicare strategică Doru Franţescu.

Sub aspect procedural, pentru obţinerea unui nou mandat la șefia executivului comunitar, Von der Leyen are nevoie mai întâi să obţină susţinerea majoritară în rândul celor 27 de lideri UE în Consiliul European. Ei pot propune un candidat diferit de cel care este „capul de listă” al grupului politic care a obţinut cele mai multe voturi, așa cum s-a întâmplat în 2019. Dar în prezent 13 din cei 27 de lideri ai statelor UE fac parte din PPE, aşadar repetarea blocajului din 2019 este improbabilă. 

Odată ce liderii europeni vor fi votat numirea în Consiliul European, pasul următor va fi confirmarea acesteia printr-un vot în Parlamentul European, unde Von der Leyen pare că se poate baza pe voturile popularilor, social-democraţilor şi liberalilor. 

Potrivit publicației Politico.eu, care citează oficiali şi diplomaţi europeni, se conturează un consens neobişnuit de rapid asupra împărţirii și a celorlalte funcţii de conducere ale instituţiilor UE. Astfel, malteza Roberta Metsola (PPE) va rămâne preşedinta Parlamentului European (dar numai pentru jumătate din cei 5 ani de mandat), fostul premier social-democrat portughez António Costa ar urma să devină preşedinte al Consiliului European, iar şefa guvernului eston, liberala Kaja Kallas, ar urma să preia postul de Înalt reprezentant pentru acţiune externă şi politica de securitate.

Totuşi, aceste variante nu sunt bătute în cuie, adaugă publicaţia, o înţelegere preliminară asupra funcţiilor europene fiind aşteptată la un dineu informal pe care liderii statelor UE îl vor avea astăzi, 17 iunie, urmat de un summit pe 27-28 iunie pentru definitivarea acordului. (C. Z.)