Programele sociale naţionale, soluţia deputaţilor europeni la efectele negative ale globalizării

▲ Oficialii europeni au infirmat supoziţia conform căreia globalizarea ar duce, implicit, la desfiinţarea unui număr impresionant de locuri de muncă în Europa ▲ Deputaţii europeni, alături de experţi şi reprezentanţi ai Fundaţiei Europene pentru Îmbunătăţirea Condiţiilor de Viaţă şi de Muncă, au prezentat avantajele şi dezavantajele globalizării ▲

Globalizarea a intensificat comerţul şi a creat noi locuri de muncă în întreaga lume, iar temerile că aceasta va duce la desfiinţarea de locuri de muncă în Europa au fost infirmate. Tot mai mult asociaţii şi persoane consideră că efectele globalizării (evenimente care au loc într-o parte a globului au repercusiuni din ce în ce mai ample asupra societăţilor şi problemelor din alte părţi ale globului) vor fi din ce în ce mai acute şi mai greu de suportat de anumite categorii sociale. Pentru a evita impactul negativ al globalizării asupra pieţei muncii, oficialii de la Bruxelles au ajuns la concluzia că acest lucru necesită încă multe eforturi. „Trebuie să ne amintim că am avut aceeaşi situaţie în 1914“, a spus în cadrul reuniunii de la Parlamentul European, Donald Storrie, reprezentantul Fundaţiei Europene pentru Îmbunătăţirea Condiţiilor de Viaţă şi de Muncă. „Tendinţa spre globalizare nu este ireversibilă, pieţele financiare sunt punctul slab al procesului de globalizare“, a adăugat Storrie. Potrivit Euroberometrului din 2004, 40% din cetăţenii europeni se temeau de efectele negative ale globalizării asupra locurilor de muncă. Cu toate acestea, desfiinţarea de locuri de muncă se datorează globalizării doar în proporţie de 7,9%, conform unui raport din 2007 al Monitorului de Restructurare European.

Globalizarea provoacă inegalităţi

Globalizarea impune Europei multiple provocări: deficitul demografic, reducerea populaţiei active în câmpul muncii, necesitatea abordării schimbării climatice şi a adaptării la dezvoltările tehnologiei, diferenţele între drepturile muncitorilor în diferite regiuni, au fost de accord deputaţii europeni. „Principala provocare este de a face faţă inegalităţilor provocate de globalizare“, a spus deputatul european socialist Stephen Hughes.

Învăţarea pe tot parcursul vieţii, mobilitatea, dialogul social, anticiparea nevoilor noi, flexibilitatea, dar şi păstrarea protecţiei sociale sunt câteva răspunsuri pentru noile provocări. Uniunea Europeană are un mecanism financiar care urmăreşte echilibrarea efectelor negative ale globalizării: Fondul European de Ajustare la Globalizare. „Fondul European de Ajustare la Globalizare a fost o reacţie clară la globalizare, mesajul său politic fiind că, pentru prima dată, trei instituţii recunoşteau atât aspectele negative cât şi pe cele pozitive ale globalizării“, a spus în reuniunea de săptămâna trecută deputatul european José Silva Peneda (Grupul Partidului Popular European (Creştin-Democrat) şi al Democraţilor Europeni).

Reprezentantul Comitetului Economic şi Social, José Maria Zufiaur, este de părere că „lipsa presiunii legislative slăbeşte politica socială a UE“. „Investiţii, investiţii, investiţii şi concentrare pe capitalul uman“, a fost răspunsul Serafino Negrelli, profesor de sociologie. Propunerea reprezentantului Organizaţiei Internaţionale a Muncii, Rolph Van der Hoeven, a fost crearea unor programe sociale naţionale: „politica nu va putea înlocui programele sociale naţionale. Guvernele nu pot lasă toată responsabilitatea Bruxelles-ului“.