Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Actualitate socială Proiect de creştere a vârstei de pensionare în justiție

Proiect de creştere a vârstei de pensionare în justiție

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Actualitate socială
Data: 31 Iulie 2025

Printr-un proiect legislativ prezentat marți de premierul Ilie Bolojan, Guvernul propune creşterea vârstei de pensionare a magistraţilor la 65 de ani și o valoare a pensiei în justiție de maximum 70% din ultimul salariu net, în loc de 80% din brut, cum este în prezent. „Clarificarea modului în care se pensionează magistraţii” este legată de îndeplinirea unui jalon în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă care are ca termen luna noiembrie, a explicat șeful Executivului.

„Avem o urgenţă legată de clarificarea modului în care se pensionează magistraţii din România, pentru că rezolvarea acestei situaţii este prinsă într-unul din jaloanele din PNRR care ne permit accesarea de fonduri europene. Avem reţinute peste 800 de milioane de euro pentru trei cauze pe care nu le-am îndeplinit din ultima cerere pe care am depus-o”, a declarat prim-ministrul, la Palatul Victoria. Celelalte două restanțe sunt operaţionalizarea agenţiei care monitorizează companiile de stat - AMEPIP - şi modul de desemnare a membrilor Consiliilor de administraţie. Toate cele trei componente trebuie rezolvate, a subliniat Bolojan.

În privința pensiilor magistraţilor, nevoia de restructurare ţine de „câteva elemente” foarte importante, unul fiind legat de echitatea socială, deoarece „aceste pensii sunt mult mai mari decât orice alte pensii din sectorul public şi privat”. De aceea, proiectul legislativ publicat marți seară propune ca pensia netă să nu poată fi mai mare de 70% din venitul net din ultima lună de activitate, cuantum „care oricum este la marja superioară a situaţiei din ţările Uniunii Europene”.

Legat de creșterea vârstei de pensionare, premierul consideră că aceasta va duce la o calitate a „serviciului de justiţie mult îmbunătăţită”. În prezent, potrivit șefului Guvernului, două treimi dintre magistraţii din România ies la pensie la vârsta de 47, 48, 49 de ani, în timp ce în ţările UE vârsta de pensionare în justiție este cea de 65 de ani, cu posibilitatea de muncă până la 68-70 de ani. În aceste condiții, Guvernul propune pensionarea judecătorilor și procurorilor la vârsta standard de 65 de ani. „De asemenea, faţă de vechimea pe care astăzi o prevede legea, de 25 de ani, propunem o creştere a vechimii după care te poţi pensiona la 35 de ani. Asta înseamnă că există posibilitatea ca un magistrat care lucrează de la început în sistem să iasă la pensie mai repede, dar nu la 48 de ani, ci la 58 de ani. Pentru fiecare an pentru care optează să iasă mai repede la pensie să piardă două procente din pensie”, a explicat Ilie Bolojan, potrivit Agerpres.

În replică, Consiliul Superior al Magistraturii a dezaprobat „ferm” propunerile privind vârsta de pensionare şi pensiile magistraţilor susținând că ele încalcă „flagrant” principiile consacrate de Constituţie şi reglementările internaţionale în materie. (C. Z.)

Citeşte mai multe despre:   Guvern  -   Ministerul Justiției