Victoria republicanului Donald Trump la alegerile prezidenţiale americane, continuarea războiului din Orientul Mijlociu sau Jocurile Olimpice de la Paris se numără printre evenimentele care, potrivit unei
Proiect de refolosire a apelor uzate în irigații
Inspirat din Israel, un proiect-pilot pentru amenajarea unui sistem de irigaţii utilizând apa uzată provenită de la staţia de epurare a municipiului Buzău a devenit exemplu de bune practici în România, fiind monitorizat de Comisia Europeană.
Proiectul implică valorificarea apei uzate - care se aruncă acum în râul Buzău - pentru irigarea a 25.000 ha de teren și are un rol important în perspectiva creării unor facilități similare la nivel naţional, în concordanţă cu cerinţele de mediu ale UE, a subliniat secretarul de stat în Ministerul Investiţiilor, Roxana Mînzatu, la conferința „Impactul economiei circulare asupra sectorului apei în România” desfăşurată la Buzău.
„Apa de ploaie, apa menajeră pot fi folosite pentru irigaţii. E un concept foarte bun valorificat în Israel, în România este mai puţin valorizat”, a afirmat și preşedintele Asociaţiei Române a Apei, Ilie Vlaicu.
Pe lângă beneficiile pentru agricultură, reutilizarea apelor uzate aduce și economii la bugetul local, deoarece așa se pot reduce cheltuielile asociate proceselor de tratare și cele legate de deversare.
„Din păcate, secetă există aproape în fiecare an. Noi dăm de la staţia de epurare 10 milioane de mc de apă, 3.000 de Megawaţi consumaţi. Apa aceea trebuie să îndeplinească unele condiţii, apoi o dăm în râul Buzău, de unde ajunge în Siret, din Siret în Dunăre şi din Dunăre în Marea Neagră. Este aruncată la propriu pe «apa sâmbetei». De aici a apărut ideea de a o utiliza după modele care sunt în lume, pentru a putea iriga circa 25.000 ha”, a precizat primarul municipiului Buzău, Constantin Toma. Staţia de epurare produce anual și circa 12 tone de nămol, cu potențial de a fi transformat în biogaz și compost. (C. Z.)