Victoria republicanului Donald Trump la alegerile prezidenţiale americane, continuarea războiului din Orientul Mijlociu sau Jocurile Olimpice de la Paris se numără printre evenimentele care, potrivit unei
Proiecte de infrastructură rutieră cu fonduri europene
Trei proiecte de infrastructură rutieră, în valoare de circa 400 milioane de euro, bani proveniți din planul de politică de coeziune, au fost aprobate de Comisia Europeană (CE). Fondurile vor fi investite pentru autostrada Lugoj-Deva şi drumurile naţionale Alexandria-Craiova şi Timişoara-Lugoj. Lucrările presupun crearea de noi locuri de muncă, inclusiv creștere economică.
Puțin peste 400 milioane de euro din fondurile de coeziune vor fi investite în trei proiecte de infrastructură rutieră, care vor îmbunătăți interconectarea şi vor duce la creştere economică şi crearea de noi locuri de muncă în vestul României, au anunţat oficialii CE. „Aceste proiecte, finanțate de Uniunea Europeană, au triplul obiectiv de a îmbunătăţi securitatea rutieră, de a contribui la dezvoltarea economică a regiunilor vizate şi de a consolida coeziunea teritorială din România”, a precizat comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu, pentru Euractiv.ro.
Concret, circa 336 milioane de euro vor fi investite în construirea secţiunii dintre localitățile Dumbrava şi Deva, din autostrada Lugoj-Deva, parte a Reţelei transeuropene de transport (RTE-T), dar şi în infrastructura conexă (poduri, intersecţii, tunel etc.). Se estimează că această autostradă va scurta cu o treime timpul necesar deplasării între cele două oraşe.
Alte 62 milioane de euro vor fi utilizate pentru reabilitarea unei secțiuni din DN6 ce leagă orașele Alexandria şi Craiova, cu scopul de a ameliora securitatea rutieră şi de a reduce timpul de deplasare cu trei sferturi de oră.
Restul de 9 milioane de euro vor intra în construirea secţiunii de drum dintre oraşele Timişoara şi Lugoj, precum şi a unei variante ocolitoare în zona Timișoara, mai anunţă CE.
Pe de altă parte, România are nevoie de investiţii masive, de miliarde de dolari, nu numai în infrastructura rutieră, dar şi în cea energetică şi feroviară.
Global Infrastructure Hub (GIH), o structură formată din experţi la nivel mondial, înfiinţată de grupul G20 în 2014, a detaliat într-un raport recent cât de mult trebuie să cheltuie fiecare ţară pentru infrastructură până în 2040, care sunt sectoarele care au nevoie de cele mai mari investiţii şi cât de departe sunt de acoperirea acestor nevoi pe baza actualelor tendinţe de cheltuieli.
În cazul României, raportul GIH, citat de Agerpres, susţine că ţara noastră trebuie să investească 237 miliarde de dolari în infrastructură până în anul 2040, însă, dacă actualele trenduri de cheltuieli continuă, va investi doar 226 miliarde de dolari, rezultând un decalaj de investiţii de 11 miliarde de dolari. Cea mai mare nevoie de investiţii înregistrează infrastructura energetică, pentru care ar fi necesare fonduri de 62 miliarde de dolari până în 2040, dar dacă tendinţele actuale vor continua, se vor investi aproximativ 57 miliarde de dolari, rezultând un decalaj de investiţii de 5,8 miliarde de dolari.
La polul opus sunt investiţiile în infrastructura de apă, unde, potrivit GIH, ar fi necesare 18 miliarde de dolari până în 2040 şi, potrivit actualelor tendinţe de cheltuieli, se va apropia foarte mult de suma necesară, rezultând un decalaj de doar 3,9 milioane de dolari.
Un alt sector la care se estimează că România va înregistra un decalaj semnificativ este infrastructura feroviară, unde, conform GIH, România ar trebui să investească 10 miliarde de dolari până în 2040, dar, potrivit tendinţelor actuale, va investi circa 5,9 miliarde de dolari, rezultând un decalaj de 3,6 miliarde de dolari.
„Credem că aceste informaţii vor fi cruciale pentru guverne şi acele organizaţii care finanţează, planifică şi construiesc proiecte de infrastructură în viitor”, a declarat directorul general al GIH, Chris Heathcote. Raportul include un studiu amănunţit pe 50 de ţări şi şapte sectoare și a fost elaborat de Global Infrastructure Hub, împreună cu experți ai Oxford Economics.